Falsurile din declaraţiile ambasadorului SUA în Republica Moldova

Recentele declaraţii ale ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit, dovedesc prostie şi necunoaştere a unor realităţi.

„Moldova trebuie să rămână un stat suveran şi independent în cadrul unor graniţe sigure."  Dar moldovenii nu au dreptul să se unească cu alt stat dacă vor dori, aşa cum s-a întâmplat cu cele două Germanii? Şi cum să fie graniţele sigure având în vedere existenţa problemei transnistriene? 

"Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova." Ba din contra. "Republica Moldova unită cu România intră în Uniunea Europeană, are securitatea asigurată de NATO, nivelul pensiilor şi salariilor va creşte brusc la nivelul celor din România, va beneficia de libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor în UE şi drept consecinţă moldovenii îşi vor valorifica mai bine produsele, ar avea acces la fonduri europene şi, în plus,  vor beneficia de subvenţiile la hectar de care se bucură şi ceilalţi agricultori din UE. Justiţia din România se va extinde automat şi în Republica Moldova, acţionând împotriva corupţiei cu succesul pe care îl demonstrează în România", scrie politicianul Ştefan Vlaston. De o aderare mai rapidă a Republicii Moldova la NATO este nevoie având în vedere tendinţele actuale ale Rusiei de a-şi face de cap.

"Ceea ce va face lucrurile mai bune aici în Moldova este cooperarea dintre clasa politică şi oamenii din Moldova pentru ca ei toţi să contribuie la realizarea unei ţări mai bune pentru moldoveni." Vedem bine cum se descurcă Republica Moldova cu politicienii ei. Sigur, de la căderea comuniştilor în 2009, s-a mai făcut ceva, dar lucrurile tot merg aiurea, e foarte multă corupţie, mai multă decât în patria-mamă. Acolo, totuşi  politicienii nu ajung să fure miliarde din bănci. În România, fără doar şi poate, s-a făcut mai mult în ultimii 25 de ani. Deja România are cea mai mare creştere economică din UE. 

"Moldova nu este România, Moldova îşi are propria sa istorie şi propriile sale provocări" Provincia istorică românească Basarabia, a făcut parte în Evul Mediu din Voievodatul Moldovei, iar o bună parte din fostul voievodat s-a unit mai târziu cu România şi face parte şi astăzi din acest stat. Basarabia a avut o perioadă o istorie politică diferită de cea a românilor de peste Prut deoarece a fost răpită de ruşi în 1812. A făcut parte din statul român în perioada interbelică, iar marii intelectuali basarabeni, inclusiv creatorul imnului Republicii Moldova, Alexei Mateevici, s-au considerat români. Aşadar, Republica Moldova n-are o istorie proprie, ci una încadrată în cadrul istoriei neamului românesc, având legături de secole cu românii de peste Prut.

"...printre care este faptul că Moldova este o ţară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite" Care ţară multietnică?  Conform recensământului din 2004, 71,48% din cetăţeni se consideră etnici moldoveni (din ignoranţă) sau români. În afara de română, singura limbă auzită mai des prin ţară este rusa. Chiar dacă etnicii ucraineni sunt mai mulţi decât ruşii, şi aceştia vorbesc în limba moscalilor din cauza rusificării.

A se vedea şi: 

Despre unionism în Republica Moldova

Despre unionism în Republica Moldova

În toată istoria lor românii au fost dezbinaţi. Această situaţie este valabilă şi în prezent. În Republica Moldova populaţia este împărţită proeuropeni şi filoruşi, în unionişti şi neunionişti. De obicei, populaţia unionistă proromânească este şi prooccidentală.

Fenomenul prorusesc din Republica Moldova se datorează faptului că de 26 de ani, canalele de televiziune ruseşti se transmit pe tot cuprinsul ţării.

Totuşi, ţara se modernizează, iar lumea se luminează la cap, fapt demonstrat de recetele sondaje de opinie, potrivit cărora 28% din populaţie este prounionistă, iar 67% contra. Deşi antiunioştii sunt majoritari, există câteva semne bune, întrucât pe la sfârşitul anilor 2000, doar 3% din populaţie se declara în favoarea unirii. În plus, potrivit aceluiaşi sondaj, în jur de 50% din moldoveni ar fi de acord cu unirea dacă aceasta le-ar aduce anumite beneficii precum educaţia mai bună în şcoli şi universităţi, servicii medicale de calitate, justiţie imparţială şi corectă, luptă reală împotriva corupţiei, subvenţii în agricultură, salarii, pensii şi burse mai mari.  41% ar susţine unirea în scopul evitării controlului Rusiei în Republica Moldova. Faptul că procentul celor care ar fi de acord cu unirea pentru îndeplinirea acestui din urmă scop este mai mic decât a celor care ar susţine-o pentru îndeplinirea celorlalte scopuri menţionate, s-ar explica probabil prin încrederea în Rusia pe care o are o bună parte din populaţie.

Din acest sondaj putem concluziona că o bună parte din populaţia care ca atare nu e de acord cu unirea, nu pune mare preţ pe ceea ce am putea numi naţionalism etnic moldovenesc, fiind gata să renunţe la acesta pentru bunăstarea materială.

Unii basarabeni susţin că întrebări de tipul "ce limbă vorbim?", "cărui neam apariţinem?", sunt prosteşti, că ar fi probleme false, ce ar împiedica dezvoltarea ţării. Foarte greşit. În orice caz, faptul că unii politicieni fac câteodată referiri la asemenea teme nu împiedică deloc progresul. Psihologii spun că cunoaşterea de sine este importantă, iar a-ţi şti identitatea etnolingvistică face parte din această cunoaştere. De altfel, totul începe de la interior. Pentru a face ordine pe plan exterior, trebuie să fii ordonat pe plan interior. Iar unul dintre aspectele vieţii interioare este cunoaşterea de sine, şi, implicit, cunoaşterea identităţii naţionale.

De alfel, basarabenii au fost în toată istoria legaţi de români. A făcut parte din voievodatul Moldovei în Evul Mediul, iar partea vestică şi centrală a acestui principat din 1859 face parte din România, iar scriitorii din Moldova de peste Prut, ale căror statui sunt în Aleea Clasicilor din Chişinău s-au considerat români. Dar nu doar cei din Moldova de peste Prut, ci şi autorii de opere literare din Basarabia s-au considerat români. Vorbim aici de Alexei Mateevici, creatorul imnului naţional al Republicii Moldova, "Limba noastră", Adrian Păunescu, Grigore Vieru, considerat un al doilea Eminescu, mucenicul Valeriu Gafencu, Alecu Russo şi alţii.

Aşadar cei mai mari oameni de cultură ai basarabenilor se identificau ca români, dar o mulţime de moldoveni continuă să se prostească. Unii nu vor unirea pe motiv că ei sau părinţii lor ar fi fost bătuţi de jandarmii români în perioada interbelică. Staţi puţin, jandarmii români se comportau aşa cu ţăranii care în loc să muncească, stăteau la crâşmă.

Alţi basarabeni zic că românilor nu le place de moldoveni. Într-adevăr, bucureştenii, fiind cetăţeni ai unei capitale, sunt mai orgolioşi, dar ei se uită cu superioritate şi la moldovenii din partea dreaptă a Prutului, din România. Dar noi, basarabenii, trebuie să ne uităm la propriile noastre defecte. Fratele meu îmi povestea că în timpul primei promoţii de basarabeni care s-au dus să facă studii în România, toţi basarabenii au fost stabiliţi într-un singur cămin. În timpul anului, au făcut tot felul de porcării. Se îmbătau şi mergeau cu motocicleta prin cămin. Românii s-au speriat şi, după un an, toţi basarabenii au fost împrăştiaţi în celelalte cămine. Cum atunci să pretindem să fim văzuţi cu ochi buni? Prea nu ne vedem propriile defecte.

Unirea cu România nu este nimic altceva decât restabilirea unei legături fireşti cu un neam de care am fost întodeauna legaţi în istorie.