tag:blogger.com,1999:blog-59635771244065945582024-02-08T17:24:27.066+02:00Cristian BogatuCrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.comBlogger23125tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-70873021954976757622020-05-01T13:15:00.000+03:002020-05-01T13:42:11.007+03:00În apărarea BisericiiAstăzi este la modă să critici Biserica. O atare atitudine se observă în mass-media, în comentariile diferitor formatori de opinie, precum și în gura lumii. Problema nu constă însă în însăși critica, ci în falsitatea argumentelor detractorilor Bisericii.<br />
<br />
Și în interiorul Bisericii Ortodoxe există preoți și teologi care consideră că anumite aspecte din viața instituției religioase trebuie schimbate. Însă opiniile acestora sunt sincere și bine argumentate. Pe de altă parte, detractorii din afara Bisericii adesea exagerează într-un mod copilăresc.<br />
<br />
De exemplu, Biserica este acuzată de intolerantă și promovare a urii întrucât susține că homosexualitatea este un păcat. Adică nu păcătosul este disprețuit, ci păcatul, pe când în realitate omul care are un cusur sau altul este chemat cu iubire să lase răul și să se întoarcă la Dumnezeu.<br />
<br />
Să luăm și un exemplu din viața de zi cu zi. Dacă un prieten ți-ar atrage atenția unde greșești l-ai considera dușman? Poți să nu fii de acord cu dojana pe care ți-a adus-o, dar ar fi stupid să consideri că te urăște doar pentru că te-a probozit pentru un comportament de-al tău.<br />
<br />
Biserica este tolerantă, întrucât respectă libertatea individului. Ea îl îndeamnă pe om să-și ducă viața într-un mod virtuos, dar nu îl obligă la nimic. Așadar, argumentele antibisericești aflate la modă azi sunt pur și simplu false.<br />
<br />
Este regretabil că în prezent există atâta dispreț față de Biserica care a jucat un rol considerabil în istoria și dezvoltarea neamului nostru românesc. Marele Eminescu considera că cine combate Biserica răsăriteană numai român nu e. Așadar, chiar dacă nu crezi în adevărurile promovate de Biserică, iubește-o măcar pentru rolul pe care l-a avut în cultura și istoria noastră, pentru faptul că tradițiile ei sunt parte a tradițiilor neamului românesc. Cum să fii patriot și să denigrezi instituția care a fost alături de popor de-a lungul veacurilor?<br />
<br />
Din păcate, mult tam-tam anticreștin s-a făcut în timpul referendumului pentru familie din România din anul 2018. Mulți aduceau argumentul - fals, desigur - că banii utilizați pentru referendum puteau fi folosiți în alte scopuri, precum ajutorarea săracilor. Dar de vină pentru starea săracilor din țară este incompetența politicienilor, nu referendumul. În Statele Unite ale Americii, oamenii sunt chemați la vot mult mai des decât în România și Republica Moldova, pentru scrutinuri de tot felul se cheltuie bani enormi, dar cu toate acestea, SUA rămâne una dintre cele mai prospere țări din lume. Un exemplu asemănător este Elveția.<br />
<br />
Celor care vorbesc de rău Biserica, le-aș spune să aducă măcar niște argumente cât de cât serioase, nu slabe de tot și ipocrite.CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-60180818572685894862020-04-26T16:50:00.002+03:002020-04-27T11:15:58.606+03:00ÎN AMINTIREA TATĂLUI MEU, PETRU BOGATU <br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Pe tatăl meu, Petru Bogatu, l-am iubit și l-am prețuit. El m-a inițiat
în tainele <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">politicii</span> și
m-a făcut să simt românește. După cum scria tata într-un articol, noi suntem
patrioți ai Republicii Moldova ca cel de-al doilea stat românesc. De la tata am
moștenit gândul și simțirea că patria mea este întreaga Românie Mare, care
cuprinde și actualul teritoriu al Republicii Moldova. Așadar, eu, atât în
Republica Moldova, cât și în România, mă simt acasă. Vorba lui Nichita
Stănescu: „Limba română este patria mea”. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Despre filosoful român Petre Țuțea, pentru care tata avea un respect
deosebit, se zice că a iubit neamul românesc cu patimă. Același lucru se poate
spune și despre tata. Deși iubea România, nu ținea morțiș să se mute <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">acolo, ci dorea ca România să</span>
vină aici, acasă, la Chișinău, prin unirea celor două state românești. Îmi
amintesc că tata vorbea despre Petre Țuțea ca despre o personalitate
enciclopedică. Același lucru se poate afirma și despre însuși tata. Printre personalitățile
remarcabile pe care tata <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">le
iubea și le prețuia se n</span>umără Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Jorge Luis
Borges, Olavo de Carvalho, Umberto Eco, Mario Vargas Llosa, Gabriel García
Márquez, Ioan Aurel Pop, Ronald Reagan și mulți alții.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Oricâte speculații s-ar face pe această temă, tata nu s-a vândut
niciodată nimănui, deși au existat cazuri când unele forțe au căutat să-l
corupă. Tata nu s-a vândut lui Plahotniuc. Argumentul pentru care a acceptat să
lucreze pentru Prime TV este faptul că reprezentanții acestui post de
televiziune i-au promis că îi vor respecta libertatea de exprimare, <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">iar el a decis să dea prin emisiunile sale
lecții de politologie</span>. În plus, tata era conștient de viitoarele critici
la adresa sa, dar nu se temea de ele. Iar lucrul la acest post nici pe departe
nu a îmbogățit familia noastră, ci am rămas, ca întotdeauna, la nivelul clasei
de mijloc. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Pedagog și psiholog de formație fiind, tata spunea că lucrurile
trebuie privite nu în alb și negru, ci nuanțat. <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">Era firesc astfel ca el să</span> susțină anumite acțiuni
ale Partidului Democrat, iar pe altele să le critice. Un psiholog va zice că un
prieten bun îți va atrage atenția atunci când greșești. Dimpotrivă, ar fi o
atitudine imatură să-ți consideri <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">prietenul</span>
dușman doar pentru că te-a probozit pentru greșelile tale.<s> <o:p></o:p></s></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Tot așa, tata n-a fost un dușman al partidelor pro-europene PAS și PPDA,
ci un critic, uneori sever, <span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">asemenea <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">prietenului care-și
apostrofează condrumețul</span> cu cuvinte aspre atunci când cel din urmă o ia
pe o cale periculoasă. Ca să-l parafrazez pe Sfântul sârb Nicolae Velimirovici,
care se asemăna cu tata prin iubirea entuziastă <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">față de <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>neamul</span>
său, unii dușmani sunt în realitate prieteni severi. Tata s-a dovedit a fi un
bun futurolog când a prezis instaurarea unei guvernări filoruse la Chișinău, așadar
criticile sale dure la adresa partidelor pro-europene de dreapta nu au fost în
deșert.<o:p></o:p></span></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Tata a acordat o anumită susținere guvernului Filip întrucât acesta a
implementat politici prin care a diminuat influența Moscovei în Republica
Moldova, a continuat parteneriatul strategic cu România și a dezvoltat economia
țării, acest din urmă fapt fiind dovedit de statistici. Pe de altă parte, a
criticat derapajele autoritariste ale regimului Plahotniuc, precum și – mai
recent – faptul că PDM a devenit de facto un partid satelit al PSRM. Nu a
gândit în alb și negru, ci a lăudat când a fost cazul, dar a fost și critic la
nevoie<span style="color: black; mso-themecolor: text1;">. Tot așa, membrii</span>
și susținătorii formațiunilor politice de la noi trebuie să înceteze să
gândească în alb și negru despre jurnaliștii care îi critică și să nu confunde
dojana constructivă cu dușmănia. Or, tata spunea adevărul verde-n față.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Tata a avut o credință profundă și trainică în Dumnezeul creștin. Nu
accepta alt adevăr în afara celui scripturistic și avea Biblia pe masă. Creștin
fiind, nu a fost totuși genul care să meargă la biserică săptămânal, dar iubea
Biserica Ortodoxă, avea nădejde în Dumnezeu și nu se temea de moarte.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ca viziune politică, tata era capitalist de dreapta. <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">Anticomunist absolut.</span> Având în
vedere afinitățile sale religioase, susținea în principal conservatorismul și
creștin-democrația – doctrine politice care își au bazele în creștinism. Era
pro-occidental, atlantist, susținea aderarea la NATO. Avea <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">o admirație continuă</span> pentru
americani. A pledat până la moarte pentru unirea Republicii Moldova cu România.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Oricât</span><span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> de
înverșunat anti-rus ar fi fost din punct de vedere geopolitic, prețuia marii
reprezentanți ai culturii ruse. Dintre scriitorii ruși, preferatul său a fost
Cehov.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Om al cuvântului scris și rostit,
tata a fost un om al acțiunii: „doar competiția și mișcarea generează sens,
libertate și dreptate”, nota el. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="color: red; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO-MO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Sper să ne revedem cu bucurie în viața de apoi, tată.<o:p></o:p></span></div>
CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-67553080748412993972020-04-06T13:54:00.000+03:002020-04-07T14:46:56.142+03:00Mize identitare la Chişinău: de la rezistenţa anticomunistă la respingerea tezei „naţiunii civice”<br />
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Fenomenul
rezistenței anticomuniste din RSSM este puțin cunoscut chiar și în
Republica Moldova de azi. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Atât
în prima perioadă de ocupație sovietică, din anii 1940-41, cât
și în primul deceniu postbelic, autoritățile sovietice au recurs
la teroare și abuzuri care au dus la reacții pe măsură. Încă
din 1940, s-a purces la arestări pe motive politice, torturi,
ucideri, deportări. În același an, s-a constituit prima mișcare
de rezistență antisovietică basarabeană de importanță
considerabilă, „Majadahonda”.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">În
1944, când Basarabia a fost recucerită de ruși, reîncep
abuzurile. În același an începe să se manifeste rezistența la
nivel individual sau colectiv. Până la sfârșitul războiului,
mulți basarabeni au dezertat din Armata Roșie și au căutat să se
ascundă astfel încât să nu fie găsiți.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Până
în 1950, fenomenul mișcărilor de rezistență a luat amploare,
printre cele mai importante organizații fiind „Arcașii lui
Ștefan”, grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu, Partidul
Libertății. Multe grupări manifestau sentimente pro-românești și
își puneau speranțele într-o intervenție străină împotriva
URSS, la care doreau să adere. Nădejdea în aliații occidentali
era de asemenea o speranță și un factor motivațional pentru
mișcările de rezistență anticomunistă din România. Mișcările
de rezistență au fost susținute de o bună parte din populație,
altfel membrii acestora nu ar fi reușit să se ascundă o bună
perioadă de autorități. O mișcare antisovietică condusă și
compusă în principal din membri ai minorităților etnice a fost
Uniunea Democratică a Libertății.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Au
existat chiar ruși care aveau sentimente de nostalgie pentru
administrația românească. Un</span></span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">
exemplu în acest sens este Anatoli Kolesnikov, actor la Teatrul
Moldovenesc, care a zis: „Sovietele afirmă că ne-au eliberat. Ei
într-adevăr ne-au eliberat, dar ne-au eliberat de viața bună.
Înainte, pe timpul românilor, eu trăiam bine, câștigam bani buni
și-mi puteam întreține întreaga familie Acum trăiesc împreună
cu soția și nu ne ajung mijloace.”</span></span></span><sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">
</span></span></span></sup><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="en-US">[1]</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Întrucât
statul sovietic a recurs la deportări, omoruri, obligații fiscale
insuportabile, foamete organizată, nu se putea să </span></span></span><span style="color: black;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">nu
apără reacții pe măsură. Mișcările anticomuniste își
manifestau ostilitatea față de regimul sovietic prin acțiuni de
propagandă antisovietică, inclusiv prin foi volante, boicotarea
obligațiilor fiscale către stat și îndemnarea oamenilor să
ignore aceste obligații, amenințări și atacuri asupra
activiștilor și funcționarilor sovietici soldate uneoricu acte de
terorism și omucideri.</span></span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Până
pe la începutul anilor 1950, majoritatea acestor mișcări au fost
lichidate. Membrii lor au fost condamnați la moarte sau deportați.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">După
ce Hrușciov a venit la putere în 1953, a început un proces de
destalinizare, o bună parte dintre ororile comise de Stalin fiind
condamnate. Drept urmare, până în 1961, majoritatea celor
deportați au fost amnistiați.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">După
moartea lui Stalin, autoritățile n-au mai recurs la represiuni atât
de dure ca până în 1953. Probabil inclusiv din acest motiv, n-a
mai apărut un curent de mișcări de rezistență de amploarea celui
din anii 1945-1950, dar au continuat forme de </span></span></span><span style="color: black;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">rezistență
mai puțin active, adesea</span></span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">
individuale. Pe de altă parte, micșorarea represiunilor, precum și
știrile despre evenimentele din Ungaria au încurajat înmulțirea
formelor de rezistență individuală pasivă sau deschisă. S-a
ajuns la situația că până și unii membri de partid exprimau
opinii „naționaliste” sau ascultau posturi de radio occidentale.
</span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Urmărirea
presei românești sau occidentale a fost de asemenea o formă de
rezistență pasivă, atât la nivel individual, cât și în cadrul
mișcărilor colective de rezistență. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">În
1965, ca urmare a distanțării României comuniste de Uniunea
Sovietică și a adoptării de către autoritățile române a unei
viziuni naționaliste, autoritățile au intensificat propaganda
sovietică antiromânească și moldovenistă în Basarabia.
Moldovenismul – ideea potrivit către moldovenii sunt un popor
diferit de români și vorbesc o limbă numită „moldovenească”,
diferită de cea română – a fost promovată în RSSM începând
cu anexarea Basarabiei în 1940, dar a sporit în intensitate
începând cu 1965. Această propagandă intensă continuă până la
sfârșitul anilor 1980.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">În
a doua jumătate a anilor 1980 se declanșează fenomenul de
renaștere națională în RSSM, basarabenii revenind la rezistența
antisovietică activă. Acesta este promovat de elita intelectuală a
Basarabiei, majoritar anticomunistă și proromânească. Printre cei
mai importanți exponenți ai curentului respectiv sunt Nicolae
Dabija, Eugen Doga, Ion Hadârcă, Leonida Lari. Apar un șir de
mișcări politice și culturale proromânești, cea mai de seamă
dintre acestea fiind Mișcarea Democratică devenită în 1989
Frontul Popular, care a organizat mai multe mitinguri pentru
revenirea la alfabetul latin și oficializarea limbii române.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Lupta
basarabenilor culminează cu Marea Adunare Națională din 27 august
1989, în urma căreia Sovietul Suprem al RSSM hotărăște adoptarea
alfabetului latin și proclamarea limbii române ca limbă de stat
însă utilizând noțiunea de „limbă moldovenească”.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Pe
27 august 1991 are loc o altă Mare Adunare Națională, în urma
căreia deputații votează Declarația de Independență a
Republicii Moldova. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Fenomenul
rezistenței anticomuniste, atât din Republica Moldova, cât și din
România, trebuie introdus în manualele școlare în mod
obligatoriu, întrucât aspectele esențiale ale istoriei unui popor
trebuie să facă parte din cultura generală a oricărui cetățean.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">În
Republica Moldova, majoritatea tinerilor din generația actuală
cunosc doar anumite date generale despre rezistența de la sfârșitul
anilor 1980, dar nu cunosc că a existat o rezistență antisovietică
activă în primii ani de ocupație sovietică. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">După
decenii de propagandă sovietică procomunistă și antiromânească,
care a spălat creierii unei bune părți din populația Republicii
Moldova, cunoașterea istoriei este cu atât mai necesară. Aceasta
îi va ajuta pe basarabeni să-și decidă în mod conștient
viitorul, fără clișee propagandistice. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Procesul
de rusificare lasă urme până azi. De exemplu, până în zilele
noastre rusa rămâne limbă de comunicare interetnică în Republica
Moldova, împiedicând afirmarea limbii române, deoarece o bună
parte dintre etnicii ruși, ucraineni și găgăuzi refuză s-o
învețe.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">În
urma propagandei care a durat peste 50 de ani, o bună parte din
populația Republicii Moldova simte în continuare nostalgie după
Uniunea Sovietică, dar nu și după perioada interbelică, cu toate
că în primii ani postbelici s-a atestat, dimpotrivă, un dispreț
semnificativ față de autoritățile sovietice în rândul
populației basarabene și un dor de România și de vremurile în
care Basarabia era parte a statului român, fapt atestat inclusiv în
documentele mișcărilor de rezistență postbelice, multe dintre
care susținând oficial panromânismul și unirea Basarabiei cu
România.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Această
nostalgie după epoca sovietică este consecința propagandei,
ignoranței și necunoașterii istoriei. „O minciună spusă destul
de des devine adevăr”, afirma Lenin. Propaganda sovietică
pro-regim și antiromânească nu a rămas fără efecte. Cum să
simți dor după un regim brutal, tiranic și abuziv, care a
înfometat, deportat și ucis o bună parte din populația țării?
Cunoașterea istoriei și a fenomenului mișcărilor de rezistențe
ar ajuta la eliminarea acestor opinii ignorante, la înțelegerea
daunelor produse de comunism și la apropierea sufletească de
România a acelor basarabeni a căror inimă s-a distanțat de
România ca urmare a propagandei antiromânești.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Istoricul
Ion Mischevca susține că „sovieticii chiar ne-au „eliberat”,
numai că ne-au „eliberat” nu de ocupanți, ci de elite, de
gospodari, de preoți, profesori și țărani, pe care i-au deportat
în Siberia sau i-au împușcat pe timp de pace fără judecată.
Comunismul a fost o ideologie și un regim profund anti-elitist, al
cărui scop a fost să devenim toți egali în… sărăcie și
prostie. De asta ne-au masacrat elitele, ne-au falsificat istoria,
ne-au schimonosit limba și ne-au ciuntit teritoriul, ca să nu mai
știm cine suntem.” </span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="en-US">[2]
</span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Așadar,
nostalgia prosovietică este total nejustificată. </span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
„<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Paradoxal
sau nu – afirmă același istoric – regimul comunist a erodat
cultura rustică românească din Basarabia prin construcția caselor
de cultură la sate, a transformat școala într-o pepinieră de
comsomoliști și pe profesori – în propagandiști, i-a alungat pe
preoți din biserici pentru a ridica monumentele „părinților”
ateismului științific: Marx, Engels și mai ales, Lenin, le-a
insuflat moldovenilor recrutați în armată „dragostea de patrie”
și a luptat necruțător cu alfabetul latin.” </span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="en-US">[3]</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Reunirea
Basarabiei cu România nu ar fi altceva decât revenirea la starea
firească a lucrurilor. Ne putem întreba: „nu ar fi bine ca
Republica Moldova să renunțe la idealul unionist și să evolueze
ca națiune civică aparte?”. La aceasta răspundem că majoritatea
națiunilor Europei s-au format pe fundamente etnolingvistice. Până
și națiunile constituite după modelul francez, mai apropiat de
tipul de națiune civică, au o puternică bază etnolingvistică. De
exemplu, în Franța limba oficială și limba de comunicare
interetnică nu este alta decât limba nativă a majorității
populației. În Regatul Unit, majoritatea scoțienilor, galilor și
irlandezilor cunosc limba engleză, care este de asemenea singura
limbă oficială a statului și limbă de comunicare interetnică.</span></span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">În
Europa, o excepție în această privință ar fi Elveția, unde
principalele „grupuri etnice (germanii, francezii și italienii)
și-au păstrat nu doar drepturile cetățenești, dar și
particularitățile identitare. Republica Moldova nu poate deveni o a
doua Elveție, pentru că nu a parcurs etapele istorice necesare
formării unui stat multietnic, pluriconfesional și confederativ,
rămânând o parte (ruptă) dintr-un întreg și nicidecum un tot
întreg format din mai multe părți”. </span></span></span></span><span style="color: black;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="en-US">[4]</span></span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">În
ciuda propagandei sovietice moldoveniste, de la începutul perioadei
de ocupație până în prezent, elita intelectuală și culturală a
Basarabiei continuă să se considere românească. Având în vedere
istoria, limba, confesiunea și oamenii de cultură comuni ai
Basarabiei și României – faptul că însuși autorul actualului
imn al Republicii Moldova, Alexei Mateevici s-a identificat ca român,
cea mai bună soluție pentru viitorul politic al Republicii Moldova
este unirea cu România. Aceasta nu le va aduce basarabenilor o stare
ideală, dar le va îmbunătăți economia și îi va integra în
sistemul militar euroatlantic ce le va asigura securitatea în fața
dușmanilor geopolitici, mai exact a Rusiei, care a făcut deja
ravagii în Ucraina și Georgia. </span></span></span></span>
</div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">De
asemenea, reprezentanții principalelor mișcări de rezistență
postbelice și elita cultural-politică care a luptat pentru
renașterea națională și drepturile basarabenilor în cadrul URSS
au avut conștiință națională românească, iar în Aleea
Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare” a Chișinăului
se află monumentele mai multor scriitori români din România.
Așadar, ar fi împotriva firii ca Repu</span></span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">blica
Moldova să urmeze o cale aparte, separată de România, ca „națiune
civică”.</span></span></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div lang="en-US" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<b><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;">Note:</span></span></b></div>
<div lang="en-US" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;">[1]
</span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Elena
Postică, </span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO"><i>Rezistența
antisovietică în Basarabia 1944-1950</i></span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">,
Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, Chișinău,
1997, p. 225</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;">[2]
</span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">Ion
Mischevca, </span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO"><i>Cine
suntem? Eseu istoric la 100 de ani de la Marea Unire</i></span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">,
Ed. Timpul, Chișinău, 2018, p. 83</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;">[3]
</span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO"><i>Ibidem</i></span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">,
p. 65</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="font-weight: normal; line-height: 150%; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;">[4]
</span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO"><i>Ibidem</i></span></span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO">,
p. 82</span></span></span></div>
<br />
<br />
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-17052326042058633542019-02-27T15:56:00.001+02:002019-03-06T02:07:16.667+02:00Alegerile parlamentare și Unirea sau ce au de învățat unioniștii basarabeni de pe urma scrutinului din 2019<br />
<div style="border-bottom: solid #4F81BD 1.0pt; border: none; mso-border-bottom-themecolor: accent1; mso-element: para-border-div; padding: 0cm 0cm 4.0pt 0cm;">
<div align="center" class="MsoTitle" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">Pe 24 februarie 2019 au
avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Pentru prima dată în
istoria țării, alegerile sau desfășurat conform sistemului electoral mixt, 50
de deputați fiind aleși pe circumscripții uninominale, iar 51 – pe cea națională.
Deputații din circumscripția națională au fost aleși printr-un singur tur, fapt
ce a favorizat partidul de guvernământ – Partidul Democrat –, o formațiune
veche, cu o experiență politică bogată și puternic ancorată în structurile
locale.</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Pe circumscripția
națională, rezultatele au fost următoarele: Partidul Socialiștilor (PSRM)
31.15%, Blocul ACUM 26.84%, Partidul Democrat (PDM) 23.62%, Partidul Șor (PPȘ)
8.32%. Dacă pe circumscripția națională, PSRM este pe primul loc, PDM este la egal cu aceștia în cursa pentru circumscripțiile uninominale. În total, PSRM a obținut 35
de mandate, PDM – 30, ACUM – 26, PPȘ – 7. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Pe lângă aceste patru
grupări care au trecut pragul electoral, pe circumscripția națională au
candidat patru partide unioniste – Partidul Liberal (PL), Partidul Democrația
Acasă (PDA), Mișcarea Populară Antimafie (MPA), Partidul Național Liberal (PNL)
– însă nici unul dintre acestea n-a întrunit suficiente voturi pentru a intra
în Parlament. Cu excepția Mișcării Populare Antimafie, aceste formațiuni
politice, precum și câțiva candidați independenți unioniști au candidat și în
circumscripțiile uninominale, dar<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>nici
una dintre ele nu a reușit să obțină un rezultat suficient pentru a intra în
Parlament.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Partidul Unității
Naționale, formațiune politică unionistă nouă, al cărei președinte de onoare
este Traian Băsescu, nu a participat la aceste alegeri, susținând blocul ACUM
sub pretextul să nu<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>câștige PSRM, partid
pro-rus, al cărui reprezentanți au declarat că vor interzice unionismul, ceea
ce anunța o politică antiromânească mai agresivă decât cea a<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Partidului Comuniștilor, care a guvernat
Republica Moldova în anii 2001-2009. Să nu uităm că fruntașii PSRM, inclusiv
președintele Republicii Moldova Igor Dodon, sunt foști membri ai Partidului
Comuniștilor (PCRM), formațiune politică care a instaurat o cvasidictatură, iar
în 2009 a ajuns să comită crime pentru a intimida opoziția. Numai Alexandru
Cimbrinciuc, vicepreședinte PUN, a candidat<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>ca independent pe circumscripția nr. 7.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Desigur, scorul
electoral al partidelor unioniste nu reprezintă nici pe departe numărul
unioniștilor din Republica Moldova, care este mult mai mare. Conform unui șir
de sondaje, aceștia ar constitui în jur de 30% din totalul populației.
„Statalismul” și „moldovenismul primitiv” al unei bune părți din populația
țării se explică prin propaganda sovietică antiromânească, care a fost
continuată în timpul regimului comunist din anii 2000, când, de pildă, cuvântul
„român” era cenzurat la televiziunea publică și în instituțiile de presă
controlate de guvernarea Voronin. Și după 1990, până în prezent, moldovenii
continuă să fie imbecilizați prin propaganda posturilor de televiziune din
Rusia, care sunt privite în toată țara.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">O bună parte dintre
unioniști au preferat să voteze util. Cu alte cuvinte, au optat pentru
partidele care au avut șanse să intre în Parlament. Majoritatea se pare că a
preferat Blocul ACUM, pentru<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a împiedica
preluarea puterii de PSRM și a sancționa caracterul oligarhic ce i se atribuie
PDM. Situația a fost și mai problematică pe circumscripțiile uninominale,
deoarece candidații trebuiau să câștige din primul tur, iar o dezbinare a
dreptei ar fi dat mai multă apă la moară stângii. Prin urmare, votul util părea
necesar și în aceste condiții.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Deși erau conștienți că
nu au șanse mari, cel puțin o parte dintre unioniști au considerat că e nevoie
să participe la alegeri pentru a promova mesajul Unirii. Dezbinarea mișcării
unioniste le-a jucat însă festa. După cum am spus, la scrutin au participat
patru partide care se pronunță pentru reîntregirea națională românească. Și
iarăși, nu e prima dată când, dintre formațiunile unioniste, cel mai slab scor
la alegeri îl ia Partidul Național Liberal - Moldova. Acesta din urmă dă
dovadă, fie de orgoliu, fie de interese ascunse. De pildă, la alegerile locale
anticipate din Chișinău, din 2018, candidatul PNL l-a atacat și denigrat în
timpul dezbaterilor electorale pe candidatul PUN, Constantin Codreanu. Până la
urmă, partidul s-a umplut de penibil, candidatul său luând cel mai mic scor
dintre candidații unioniști la alegerile respective. PNL, de altfel, a părăsit
în scurt timp Convenția Euro-Unionistă, fondată de Anatol Țăranu și Valentin
Dolganiuc în toamna 2018, eschivându-se de la orice efort de promovare a unor
candidați unioniști comuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Unioniștii au fost
dezbinați și pe circumscripțiile uninominale. Pe unele dintre acestea au
concurat cel puțin doi candidați unioniști. Pe circumscripția 50 Europa de
Vest, deși a candidat Vasile Călmățui din partea PL, au intrat în cursă alți
doi unioniști, Gheorghe Bobeica – candidat independent, și Gheoghe Furdui – din
partea PNL. În schimb, Partidul Democrația Acasă a avut înțelepciunea să se
abțină de a concura în mod inutil cu V. Călmățui în zona respectivă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Așadar, unul dintre cele
mai importate lucruri pe care unioniștii trebuie să le învețe din aceste
alegeri este că înainte de a face Unirea, trebuie să se unească între ei. Este
necesară înființarea<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>unui front comun
unionist, întrucât participarea mai multor candidați unioniști creează, în
ochii electoratului, impresia de slăbiciune. Unirea face puterea, spune o vorbă
românească.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un alt lucru important
de înțeles este că Unirea impune un spirit de jertfă. Politica necesită
pasiune. Aceasta, vorba politicianului român Mihai Neamțu, nu este o
distracție, ci efort și oboseală. Or spiritul de sacrificiu include renunțarea
la ambiții nemăsurate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Așadar, fiecare partid
unionist trebuie să fie gata, la următoarele alegeri, să renunțe la propriul
orgoliu, pentru a susține un front unionist comun sau un alt partid unionist.
Bunăoară, PL și PNL trebuie să fie gata să renunțe la mândria de a<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>avea o anumită vechime, pentru a sprijini,
dacă într-adevăr văd în Unire un ideal sfânt, alte formațiuni politice
unioniste.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De asemenea, este nevoie
de mai mult lucru pentru a se face publicitate de partid în teritoriu. Conform
unui sondaj din 2016, jumătate din populația Republica Moldova ar dori Unirea
în cazul în care aceasta le-ar rezolva cel puțin o parte dintre problemele
materiale. În această privință, se pot distribui în țară pliante și ziare, în
care <a href="http://inliniedreapta.net/argumente-in-favoarea-idealului-unionist/">să se explice, printre altele, avantajele materiale ale Unirii. Oameniitrebuie ajutați să cunoască istoria, precum și faptul că de pe urma Unirii voravea doar de câștigat. </a>Blocul ACUM, format din două formațiuni politice noi, a
reușit să aibă un procent mare datorită faptului că a știut să lucreze cu
oamenii. Partidele care au ajuns în Parlament au avut succes pentru că au avut
abilitatea să atragă lumea. Dar pentru aceasta e nevoie de muncă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Or, impresia mea e că
unioniștii își reduc lupta pentru cauza românească la discuții la o cafea
despre Unire cu amicii. Prin lipsa dorinței de a lupta cu dificultățile se
explică, de pildă, numărul relativ mic de oameni care a participat la Adunarea
Centenară de la Chișinău pe 1 septembrie 2018. Dar cauza Unirii cere și efort,
nu doar vise romantice și vorbe între prieteni. Consider că un unionist
autentic ar fi trebuit să parcurgă și sute de kilometri pentru a participa la
respectiva manifestație. La fel, un unionist din diasporă trebuie să facă efort
să participe la alegeri, chiar dacă secția de votare s-ar afla la o distanță
relativ mare. Implicarea civică este un element esențial.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Unioniștii trebuie să
renunțe la jumătăți de măsură, la strategia depășită de timp de a vota partide
proeuropene, dar stataliste, în speranța că acestea se vor converti treptat la
unionism. Practica infirmă asemenea calcule. Odată ajunse la putere, acestea
plătesc tribut birocrației care nu are un alt interes decât să perpetueze
puterea pe care o deține. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Rezultatul<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>alegerilor de la 24 februarie 2019<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>nu este, desigur, o tragedie. Partea plină a
paharului e că Rusia a pierdut bătălia pentru putere. De asemenea, nu se poate
spune că nu vor fi unioniști în viitorul Parlament. Dacă Partidul Socialiștilor
este pur moldovenist, iar Partidul Șor, deși nu are o orientare politică
oficială, este succesorul unui partid pro-rus și are niște fruntași care nu
știu limba română, o parte dintre viitorii deputați ce reprezintă Blocul ACUM
și PDM-ul sunt unioniști, deși nici una dintre aceste formațiuni politice nu
și-a asumat unionismul ca doctrină oficială.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Așadar, dacă în epoca
Diacov-Lupu, Partidul Democrat s-a manifestat printr-un moldovenism pur (Marian
Lupu, fost președinte PDM, ca și alți membri ai acestui partid, fiind foști membri
PCRM, grupare politică moldovenistă), în ultimii ani, această formațiune
politică a adoptat o coloratură ușor proromânească. Este clar că oligarhul
Vladimir Plahotniuc nu va dori Unirea, pentru a nu pierde puterea, dar este
cert că PDM are facțiuni unioniste. Și în blocul ACUM sunt unioniști, dar un
număr de personaje-cheie ale acestei grupări sunt stataliști. Cel mai de seamă
exemplu în acest sens este <a href="https://deschide.md/ro/stiri/politic/33219/N%C4%83stase-despre-zvonurile-c%C4%83-ar-vrea-Unirea-Aiureli!-Nu-este-adev%C4%83rat-%C3%8Emi-iubesc-%C8%9Bara-R-Moldova.htm">Andrei Năstase, </a></span><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><a href="https://deschide.md/ro/stiri/politic/33219/N%C4%83stase-despre-zvonurile-c%C4%83-ar-vrea-Unirea-Aiureli!-Nu-este-adev%C4%83rat-%C3%8Emi-iubesc-%C8%9Bara-R-Moldova.htm">care a declarat foarte clar la un post de televiziune din Rusia că nu va susține Unirea</a></span><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Regretatul jurnalist
basarabean, Constantin Tănase, a zis că Republica Moldova va fi românească sau
nu va fi deloc. Într-adevăr, acest veac este timpul în care moldovenii de la
est de Prut trebuie să aleagă între calea românească și calea fals statalistă,
adică un drum care nu duce nicăieri. Ultima opțiune este împotriva naturii, de
vreme ce toată elita intelectuală basarabeană a afirmat și afirmă că suntem,
vorba lui Eminescu, români și punctum. Însuși autorul imnului Republicii
Moldova, Alexei Mateevici, s-a considerat român; și, în plus, avem o origine, o
istorie, o limbă și o cultură comună cu frații de peste Prut.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Unioniștii, atât cei din
zona politicului, dar și oamenii de rând, trebuie să fie activi și uniți întru
promovarea idealului lor. Altfel, din cauza dezbinării și a atitudinii
neserioase, Unirea nu va mai avea loc. Dacă ținem cu adevărat la refacerea
României Mari, atunci alegerile parlamentare din 2019 trebuie să fie ultimul
scrutin electoral în care mișcarea unionistă participă divizată în mai multe
bucăți. Nu poate fi Unire fără unitate. Să luptăm să îndeplinim visul tuturor
unioniștilor, inclusiv al regretatului<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Grigore Vieru, cel mai mare poet român din Basarabia, de a da jos
hotarul de la Prut. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-32089787826588879082018-04-18T13:32:00.000+03:002018-04-21T16:02:29.958+03:00Este ortodoxia de vină pentru înapoierea popoarelor răsăritene?<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">Unii acuză ortodoxia de înapoierea popoarelor din Europa
de Est. În legătură cu aceasta, să facem o scurtă cercetare a istoriei
popoarelor ortodoxe, a situației lor actuale și a perspectivei teologice asupra
înapoierii materiale.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Civilizația
bizantină<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Din secolul IV până la cucerirea Constantinopolului de
către occidentali în 1204, ortodoxia a stat la baza unei întregi civilizații:
civilizația bizantină sau creștin-ortodoxă. Istoricii (răsăriteni și
occidentali) știu că până la cucerirea Constantinopolului, civilizația
bizantină, „originală și strălucită”<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>,
era mai dezvoltată decât cea occidentală din punct de vedere economic,
civilizațional și cultural.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Viața
urbană din Bizanț era mai dezvoltată decât în Apus, fiind „înfloritoare, cu o
activitate artizanală și comercială intensă”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Istoricul Neagu
Djuvara, deși consideră că există o legătură între ortodoxie și înapoierea popoarelor est-europene în epoca modernă, scrie că „Bizanțul, la urma urmelor, nu e mai puțin bogat și variat
decât Egiptul, Creta, China sau civilizațiile precolumbiene, mai ales dacă ne
gândim la scurtimea relativă a ciclului”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title="">[6]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn6" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Ortodoxie
și catolicism<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Însă cineva ar putea riposta: „Până la 1054 nu existau
ortodocși și catolici”. Acestora le răspundem că diferențe între Răsăritul și
Apusul Europei există încă din secolul IV, nu doar în ce privește doctrina
teologică, ci și în ce privește ritul, precum și accentele și filosofia cărturarilor
din Bizanț și din Occident. De asemenea, creștinismul răsăritean al secolului
IV (doctrina, cultul și ritul) seamănă deja destul de mult cu creștinismul
ortodox al zilelor noastre, asemănarea atingând punctul culminant în secolul
VII, de atunci neavând loc schimbări semnificative (nu vorbesc de schimbări
dogmatice, căci adevărul creștin a fost întotdeauna același, ci de cult, rit și
formă). De asemenea, din punct de vedere istoric, civilizația bizantină
creștin-ortodoxă își are începuturile în secolul IV.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn7" name="_ftnref7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Mai
mulți cercetători, precum istoricul italian Guglielmo Cavallo și istoricul
român Stelian Brezianu consideră că istoria Bizanțului începe cu domnia lui
Constantin cel Mare.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title="">[8]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn8" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Constantinopolul.
Viața urbană <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De asemenea, în opinia istoricilor, până să fie cucerit
de venețieni, Constantinopolul, capitala Bizanțului, a fost cel mai prosper,
mai strălucit și mai populat oraș din Europa.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn9" name="_ftnref9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn10" name="_ftnref10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Atunci când occidentalii au cucerit Constantinopolul în timpul primei Cruciade,
ei s-au minunat de frumusețea orașului. Ovidiu Drâmba notează că „timp de un
mileniu” orașul „i-a uimit pe vizitatorii străini prin bogăția lui, prin
grandoarea construcțiilor, prin splendoarea comorilor sale de artă, prin luxul
bogaților săi cetățeni și prin fastul exorbitant al curții imperiale...”<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn11" name="_ftnref11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Un
exemplu a fost italianul Geoffroy de Villehardouin, care admira
Constantinopolul cucerit de musulmani în Cruciada a IV-a. Orașul îi fascina
atât pe occidentali, cât și pe musulmani.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title="">[12]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn12" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Istoricul Adrian Claudiu Stoica afirmă că în Bizanț, spre
deosebire de Occident, a avut loc o continuitate a vieții urbane între
Antichitate și Evul Mediu, „multe dintre orașe având o existență neîntreruptă.
Cu multe secole înaintea Europei Occidentale, în Bizanț s-au dezvoltat
breslele... Exista o impresionantă rețea urbană, orașele fiind entități
politico-administrative și militare, dar și centre meșteșugărești și
comerciale”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title="">[13]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn13" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În opinia marelui bizantinolog englez (sec. XX) Steven
Runciman, până să fie cucerit de vestici, Constantinopolul a fost „capitala
nediscutată a civilizației europene. Timp de unsprezece secole Constantinopolul
a fost centrul lumii luminate”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title="">[14]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn14" title=""><!--[endif]--></a></span></span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">„Constantinopolul era, în sfârșit, și marele centru de
cultură al timpului – și nu numai al Bizanțului. Viața intelectuală pulsa în
jurul Universității – fondată în sec. V și reorganizată în sec. IX –, la care
veneau să studieze tineri din toate regiunile Imperiului, precum și din alte
țări. Profesorii comentau textele poeților și istoricilor antici greci, precum
și operele filosofice ale lui Aristotel și Platon. Școala bizantină de drept,
vestită în timpul domniei lui Iustinian, a rămas reunită și după organizarea sa
din sec. XI. În perioada secolelor IX-XIV, școlile constantinopolitane erau celebre
în toată Europa – și influența lor binefăcătoare s-a simțit atât asupra
culturii arabe, cât și a culturii occidentale”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn15" name="_ftnref15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[15]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Universitatea din Constantinopol avea profesori faimoși și un nivel înalt al
învățământului.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title="">[16]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn16" title=""><!--[endif]--></a></span></span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De asemenea, „orașul dispunea de mari terme”<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn17" name="_ftnref17" style="mso-footnote-id: ftn17;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[17]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
și „ceea ce îi dădea orașului nota sa generală, ceea ce îi impresiona
extraordinar pe vizitatori erau piețele largi, împodobite cu statui antice; era
măreția monumentelor publice, eleganța porticelor, luxul palatelor, splendoarea
marelui număr de biserici, spațiile verzi atât de odihnitoare”, iar „istoricul
cruciadei a IV-a, Geoaffroy de Villehardouin, scria că cei ce nu văzuseră încă
Constantinopolul <<nu își puteau imagina că în toată lumea poate exista
un oraș atât de puternic>><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>– cu
zidurile lui de apărare, cu palatele mărețe și marile sale biserici; un oraș
care asupra tuturor este suveran”. <span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn18" style="mso-footnote-id: ftn18;" title="">[18]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn18" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Învățământul
bizantin<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Constantinopolul era și un prestigios centru de
învățământ, mulți occidentali venind să studieze la Constantinopol: „Faima
școlilor superioare constantinapolitane atrăgea studenți și erudiți și din
îndepărtate țări ale Apusului”,<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn19" name="_ftnref19" style="mso-footnote-id: ftn19;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[19]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
scrie Drâmba despre epoca bizantină de după recucerirea Constantinopolului de
la latini. „În secolul al XV-lea, a-ți desăvârși studiile la Universitatea
Constantinopolului era o dovadă de înaltă calificare intelectuală”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn20" style="mso-footnote-id: ftn20;" title="">[20]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn20" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un exemplu de renumit profesor bizantin care a avut
inclusiv elevi occidentali și asupra cărora a exercitat o mare influență a fost
Nichifor Gregoras (1295-1359/60). El a fondat o școală la mănăstirea Chora din
Constantinopol.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn21" style="mso-footnote-id: ftn21;" title="">[21]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn21" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De luat în seamă că în Bizanț, spre deosebire de
Occidentul medieval, profesorii nu erau clerici, motiv pentru care sistemul
bizantin era mai bun decât cel occidental, consideră Ovidiu Drâmba. Ne putem
întreba: care sistem de învățământ este atunci mai compatibil cu idealul
creștin? Unii ar crede că cel occidental. De fapt, în această privință,
sistemul bizantin era mai compatibil cu doctrina creștină, deoarece respecta
ideea biblică că nu toți oamenii au aceleași daruri (1 Corinteni 12:12) și, prin urmare, Occidentul
medieval a greșit prin faptul că nu a conferit mirenilor posibilitatea de a
accede în domeniul pedagogic. La fel, în Bizanț, „orașele îi găzduiau pe marii
creatori de cultură, spre deosebire de Occident, unde oamenii de litere își
găseau adăpost în modeste lăcașuri monastice”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn22" style="mso-footnote-id: ftn22;" title="">[22]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn22" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">„Fapt semnificativ pentru o societate progresistă,
interesată de valorizarea culturii și educației, dezvoltarea sistemului de
învățământ a constituit o preocupare permanentă pentru împărați. Pe baza
moștenirii antice, s-a dezvoltat un învățământ de toate gradele adresat tuturor
categoriilor sociale, inclusiv fetelor (în secolul V, Theodosius cel Mare a
înființat o universitate la Constantinopol, rămasă funcțională până la
prăbușirea imperiului), arătându-se un deosebit interes pentru instruirea
laicilor, fapt rar întâlnit în Europa Occidentală până în vremea Renașterii
italiene. Învățământul public sau privat, finanțat de stat, Biserică sau
particulari, era extrem de frecventat, accederea la o funcție fiind permisă, de
cele mai multe ori, numai după absolvirea unor studii în domeniu. În
învățământul mediu și superior se studiau teologia, neseparată de filosofie,
dreptul, dar și științele exacte, medicina... în secolul al IX-lea, la Universitatea
din Constantinopol, cursurile facultăților de drept și filosofie deveneau
gratuite. Învățământul bizantin era frecventat de numeroși studenți de peste
hotare, inclusiv din Occident”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn23" style="mso-footnote-id: ftn23;" title="">[23]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn23" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Știință
și inventivitate bizantină<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">O mostră veritabilă de invenție bizantină este focul
grecesc, utilizat în război – cea mai eficientă armă a imperiului roman de
răsărit;<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn24" name="_ftnref24" style="mso-footnote-id: ftn24;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[24]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
acesta avea particularitatea de a nu arde în apă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">O altă invenție este telegraful optic al filosofului și
savantului bizantin Leon Matematicul: „Între alte invenții minunate, care i se
atribuie lui Leon și care împodobeau palatul Constantinopolului, a fost, din
informații sigure, telegraful optic. Într-o zi se transmiteau din Tars până la
Constantinopol douăsprezece mesaje diferite, unul de fiecare dată, după caz,
printr-un lanț de făclii. La receptor, în Constantinopol, se înțelegerea care
dintre cele două mesaje a fost transmis (de exemplu: „atac dușman”, „apărare
strategică”, „eventuale pierderi” etc. după ora la care se aprindeau făcliile, în
acord cu cele douăsprezece diviziuni convenționale ale zilei, pe care le
indicau două ceasuri sincronizate – <i style="mso-bidi-font-style: normal;">două
ceasuri la fel făcute</i> –, unul plasat la emițătorul din Tars și altul la
receptorul din Constantinopol.”<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn25" style="mso-footnote-id: ftn25;" title="">[25]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn25" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De asemenea, mulți savanți bizantini au lăsat
posterității lucrări în domeniul matematicii scrise până la cucerirea
Constantinopolului de către turci.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Mulțumită unei organizări militare excelente și a unor
mari generali, Bizanțul a rezistat în timp.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn26" name="_ftnref26" style="mso-footnote-id: ftn26;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[26]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
De asemenea, dacă în Occident oamenii ajungeau în funcții doar pe bază de
origini, în Bizanț „la demnitățile la funcțiile cele mai înalte și la funcțiile
cele mai înalte în stat se putea ajunge prin merite individuale, nu neapărat pe
baza originii”, unii împărați bizantini având origini sociale foarte modeste.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn27" name="_ftnref27" style="mso-footnote-id: ftn27;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[27]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> O
altă particularitate care deosebea imperiul răsăritean de Vest a fost că în
Bizanț „nu le era interzis accesul evreilor la nici o profesiune”, unele orașe,
inclusiv Constantinopolul având mari comunități și cartiere evreiești.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn28" name="_ftnref28" style="mso-footnote-id: ftn28;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[28]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Țara dispunea de terme ce „erau organizate, se pare, ca în epoca romană, cu
felurite încăperi cu apă caldă, rece sau cu aburi, și unele chiar cu bazine
pentru înot; existau în număr mare în orașe (chiar și în mănăstiri de multe
ori)...”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn29" name="_ftnref29" style="mso-footnote-id: ftn29;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[29]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Biserica juca un rol social activ, administrând „foarte numeroase instituții de
binefacere, răspândite în tot Imperiul – spitale, orfelinate, aziluri de
bătrâni, hanuri de popas pentru călători și pelerini...”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn30" style="mso-footnote-id: ftn30;" title="">[30]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn30" title=""><!--[endif]--></a></span></span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Științele erau foarte prețuite în Bizanț. Anthemios din
Tralles, arhitect din sec. VI, însărcinat cu reconstruirea bisericii Sf. Sofia,
a fost și matematician, folosind „calcule matematice în construirea cupolei
acesteia. Se pare că el a fost primul care a demonstrat științific
posibilitatea de a construi oglinzi incendiare (invenție atribuită de tradiție
lui Arhimede) nu prin oglinzi sferice concave, ci printr-o ingenioasă
combinație de oglinzi plate”, iar matematicianul Georgios Pachemeres (1242–1310)
„rezolvă – printre primii – probleme nedeterminate de gradul întâi și formează
observații privind teorema pătratului ipotenuzei”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn31" style="mso-footnote-id: ftn31;" title="">[31]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn31" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Să ne referim puțin și la medicină. Alexandros din
Tralles a fost un mare medic bizantin care a trăit în sec. VI. „Tratatul său de
medicină generală (patologie și terapeutică) a cunoscut o dezvoltare
excepțională – fiind tradus în latină, arabă și ebraică – și o faimă constantă
în Occident de-a lungul Evului Mediu”, iar medicul Aetios din Armina a avut o
vastă enciclopedie medicală în care, potrivit istoricului francez Jean
Théodoridès, „găsim primele încercări de localizare cerebrală a bolilor
nervoase”. Să-l menționăm și pe medicul Paul din Eghina (sec. VII), a cărui
lucrări au fost traduse în arabă „influențând medicina arabilor în domeniile
chirurgiei și obstetricii”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn32" name="_ftnref32" style="mso-footnote-id: ftn32;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[32]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
De asemenea, asistența medicală a fost o preocupare continuă a împăraților,
nobililor, clerului și mănăstirilor din Bizanț.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn33" style="mso-footnote-id: ftn33;" title="">[33]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn33" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Pe plan artistic, „tehnica mozaicului atinge în Bizanț un
nivel superior tehnicii romanilor”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn34" name="_ftnref34" style="mso-footnote-id: ftn34;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[34]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
În ce privește literatura bizantină, aceasta „a avut totdeauna o pleiadă de
scriitori de o inteligență și o cultură cu totul remarcabilă”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn35" name="_ftnref35" style="mso-footnote-id: ftn35;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[35]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
De asemenea, „numeroase genuri și specii poetice au fost cultivate în Bizanț –
poeme didactice, versificări pe cele mai variate teme, epigrame, poezii
ocazionale, encomiastice, satirice, povești și legende, poezii
<<prodromice>>...”<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn36" name="_ftnref36" style="mso-footnote-id: ftn36;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[36]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Literatura poetică a fost „foarte abundentă”, un exemplu de poezie născută în Bizanț
fiind poezia ritmică, apărută în cadrul cultului liturgic, reprezentantul ei
cel mai de seamă fiind Roman Melodul.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn37" style="mso-footnote-id: ftn37;" title="">[37]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn37" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Foarte cultivată era arta retoricii: „Aproape că nu
exista în Bizanț un teolog sau un predicator care să nu stăpânească toate
regulile și trucurile retoricii, pe care o studiase cu cea mai mare atenție:
arta oratoriei – al cărei element mai important era metafora – era pentru ei un
element apologetic indispensabil, căci adversarii, sofiștii păgâni trebuiau
combătuți cu propriile lor arme. În rândurile laicilor, de asemenea: oratorul
era un educator înnăscut, un om politic înnăscut și un om de stat înnăscut”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn38" style="mso-footnote-id: ftn38;" title="">[38]</a></span></span></span></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn39" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;" title="">[39]</a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Renașterile
bizantine și renașterea italiană <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Dacă în Occidentul secolului al XIII-lea a avut loc
Renașterea italiană, ca o redescoperire a valorilor culturii antice, în Bizanț
aceste valori niciodată nu s-au pierdut, el atestând mai multe renașteri pe
parcursul istoriei sale,<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn40" name="_ftnref40" style="mso-footnote-id: ftn40;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[40]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
deoarece imperiul roman de răsărit a păstrat valorile antichității clasice, iar
mulți filosofi bizantini au comentat scrierile filosofilor antici. În școlile
bizantine se studia literatura grecilor antici,<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn41" name="_ftnref41" style="mso-footnote-id: ftn41;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[41]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Bizanțul asigurând „continuitatea tradiției elenice”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn42" style="mso-footnote-id: ftn42;" title="">[42]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn42" title=""><!--[endif]--></a></span></span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Istoricul Adrian Claudiu Stoica afirmă că Universitatea
din Constantinopol a fost un loc privilegiat al studierii autorilor antici
greci, filosofia lui Platon studiindu-se aici încă din secolul XI și pregătind
Renașterea pe care a cunoscut-o Italia în sec. XIV.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn43" name="_ftnref43" style="mso-footnote-id: ftn43;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[43]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Cultura
antică n-a fost complet pierdută nici în Occident, dar de bogăția ei s-a
bucurat în primul rând răsăritul. După ce grecii au recucerit Constantinopolul
de la vestici, în Bizanț a mai avut loc o renaștere culturală, renașterea
paleologilor, și aceasta în ciuda faptului că imperiul era destul de slăbit,
ceea ce demonstrează potențialul cultural al ortodoxiei. Despre această
perioadă, istoricul Neagu Djuvara scrie: „Literatura bizantină a ultimelor
secole [bizantine] e probabil superioară literaturii occidentale care îi este
contemporană și istoria este cultivată cu tot atâta talent ca în secolele
precedente. În sfârșit reînnoirea studiilor antice și admirația oarbă față de
literatura și filozofia clasică au deschis calea umanismului occidental. Și în
această privință, Bizanțul a precedat Italia și a influențat-o puternic”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn44" style="mso-footnote-id: ftn44;" title="">[44]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn44" title=""><!--[endif]--></a></span></span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Așadar, bizantinii au avut un impact semnificativ asupra
Renașterii italiene, umanismul bizantin influențându-l semnificativ pe cel
italian.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn45" name="_ftnref45" style="mso-footnote-id: ftn45;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[45]</span></span></span></span></a><sup><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn46" name="_ftnref46" style="mso-footnote-id: ftn46;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[46]</span></span><!--[endif]--></span></span></a></sup>
După cucerirea Constantinopolului de către turci, mulți cărturari bizantini au
fugit în Occident și au devenit instructori ai viitorilor umaniști vestici.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn47" name="_ftnref47" style="mso-footnote-id: ftn47;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[47]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
De asemenea, bizantinii au adus în Occident multe scrieri ale grecilor antici.
Drâmba, în acord cu istoricul francez Louis Bréhier, susține că între
occidentalii care au studiat la Universitatea din Constantinopol au fost
inițiatori ai Renașterii italiene, care la rândul lor au predat la
universitățile occidentale și au adus de la Constantinopol numeroase
manuscrise.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn48" name="_ftnref48" style="mso-footnote-id: ftn48;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[48]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> De
asemenea, „contactul culturii bizantine cu literatura, istoriografia, știința,
filosofia și arta antică greacă s-a menținut timp de o mie ani – fapt unic în
Europa Evului Mediu”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn49" name="_ftnref49" style="mso-footnote-id: ftn49;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[49]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Dar
înainte de a influența Renașterea occidentală, școala bizantină a influențat
scolastica catolică prin filosoful Ioan Italos, care și-a făcut studiile la
Constantinopol și tot aici și-a scris lucrările. Acesta a dat în opera sa o
interpretare raționalistă dogmelor creștine. Interpretările sale și-au pus
amprenta asupra scolasticii vestice.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn50" style="mso-footnote-id: ftn50;" title="">[50]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn50" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Protodemocrația
kieveană<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">O particularitate frumoasă a civilizației ortodoxe o
găsim în cultura rusă kieveană. Potrivit lui Martin Sixmith, Novgorodul și încă
câteva cnezate kievene au fost precursoare ale democrației, acestea având un
sistem participativ în care poporul influența puterea în niște adunări numite
vece. A fost „o societate impregnată de cultură și, conform standardelor
vremii, liberală”, având „o anumită participare democratică. În special în
orașul Novgorod se dezvoltaseră proceduri de guvernare atât de avansate față de
restul Europei...”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn51" name="_ftnref51" style="mso-footnote-id: ftn51;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[51]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> „Instituții
similare existau și la Kiev, și la Pskov.” Istoricul Martin Sixmith afirmă că
în Novgorod educația era răspândită, iar dezvoltarea culturală era
impresionantă.<span class="MsoFootnoteReference"> <span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn52" style="mso-footnote-id: ftn52;" title="">[52]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn52" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Mai târziu, în urma ocupației tătare, multe dintre
moravurile mongole au pătruns în firea rusă, una dintre care este autocrația,
afirmă același istoric. Așadar, moravurile autocratice și brutale ale rușilor
nu își au cauza în spiritul lor bizantin, ci în depărtarea de acesta, în
decăderea din spiritul bizatantino-kievean într-unul asiatic.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn53" name="_ftnref53" style="mso-footnote-id: ftn53;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[53]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn54" name="_ftnref54" style="mso-footnote-id: ftn54;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[54]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> „Dacă
modelul Kievului ar fi fost lăsat să se dezvolte, dacă forțele autocrației n-ar
fi câștigat în final, Rusia de astăzi ar fi putut arăta altfel.”<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn55" style="mso-footnote-id: ftn55;" title="">[55]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn55" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Problemele
istorice <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Istoricul Neagu Djuvara
afirmă că Serbia medievală, parte a civilizației bizantine, a atins un grad
înalt de cultură.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn56" name="_ftnref56" style="mso-footnote-id: ftn56;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[56]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Potrivit aceluiași Neagu Djuvara, faptul că occidentalii s-au dezvoltat
remarcabil pe plan cultural la începutul epocii moderne se datorează în bună
măsură Bizanțului, care, în timp ce vesticii își construiau frumoasele
catedrale, se lupta cu turcii, oprind năvălirea</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> musulmană să ajungă în Europa.
Din același motiv, țări catolice precum Ungaria și Polonia, s-au dezvoltat mai
slab pe plan cultural, deoarece s-au aflat mai aproape de Imperiul Otoman și au
avut mai multe conflicte cu acesta, consideră istoricul.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn57" name="_ftnref57" style="mso-footnote-id: ftn57;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[57]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> În
plus, chiar țările catolice aflate mai aproape de Europa de Est au avut mai
multe probleme politice din cauza conflictelor, au continuat să aibă legături
de comunicare și culturale cu Occidentul mulțumită faptului că popoarele lor
țineau de Biserica Romei, care, spre deosebire de cea ortodoxă, era liberă de
stăpâniri străine, motiv pentru care au putut avea o dezvoltare culturală mai
intensă decât alte popoare din zona de influență turcă. Un exemplu au fost
românii greco-catolici, care au asimilat mai ușor decât ceilalți români
valorile iluministe ale epocii nu pentru că erau catolici, ci pentru că prin
biserica catolică aveau legături mai puternice cu Occidentul. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Nu doar în perioada atacurilor turcilor, dar și anterior,
în mileniul I, Bizanțul a apărat Europa de islam. De pildă, în legătură cu
victoriile în războaiele bizantino-arabe, istoricul Ovidiu Drâmba afirmă că
acestea „au contribuit substanțial la apărarea civilizației europene...”<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn58" name="_ftnref58" style="mso-footnote-id: ftn58;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[58]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Istoricul Adrian Claudiu Stoica susține că imperiul bizantin „a stopat avântul
extraordinar al invaziei islamului, fiind un veritabil scut pentru Peninsula
Balcanică și, poate, pentru întreaga Europă”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn59" name="_ftnref59" style="mso-footnote-id: ftn59;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[59]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>„Scuze” susținute <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Unii consideră că motivele pentru care unele state sunt
mai înapoiate, iar altele mai dezvoltate sunt climatul, formele de relief sau
modul de a funcționa a limbilor. Unii ca aceștia acuză nu voința omului pentru
tăria sau slăbiciunea unui popor, ci climatul, natura sau/și limba. Atunci de
ce să nu considerăm că o altă cauză poate fi problemele avute în istorie. În
această privință, popoarele creștin-ortodoxe au fost foarte încercate. După cum
am menționat anterior, Neagu Djuvara admite că țările occidentale s-au putut
dezvolta remarcabil datorită unui mediu ceva mai pașnic, în timp ce Bizanțul se
lupta cu musulmanii, și chiar țări catolice, ca Polonia și Ungaria, au fost mai
puțin dezvoltate pe plan cultural decât alte părți ale civilizației occidentale
în urma confruntărilor cu turcii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De asemenea, centrul ortodoxiei, Constantinopolul,
împreună cu întreg Balcaniul a fost ocupat de turci timp de secole. În timp ce
ortodocșii au fost ocupați, Roma, centrul catolicismului, împreună cu
majoritatea popoarelor catolice s-au putut dezvolta liber. Celelalte mari
centre istorice ale ortodoxiei – Antiohia, Alexandria și Ierusalim – au fost de
asemenea ocupate. Peste români, în primul mileniu creștin, au trecut valuri
mari de migratori, iar în mileniul al doilea, am stat mult timp sub vasalitatea
turcă și am fost înconjurați din toate părțile de dușmani (turci, unguri,
poloni, ruși, austrieci, tătari), în Transilvania românii având mai puține
drepturi, iar majoritatea fiind sclavi. Citez din Neagu Djuvara:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">„<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">În lunga migrație
a popoarelor, din secolul al III-lea până în secolul al XIII-lea, n-a existat
nici o hoardă barbară, nici un val abătut peste vestul și sudul Europei care să
nu fi măturat spațiul carpato-danubian</b>. Și când primele unități politice,
slave și române, se vor fi constituit în secolul al XI-lea în arcul Carpaților
– într-o epocă în care Occidentul construia deja catedrale – ele vor sucomba
sub loviturile ungurilor, în timp ce câmpiile aflate la est și sub de Carpați
se instalau pentru trei secole ultimii invadatori turanici, pecenegii și
cumanii. Cine ar putea afirma totuși că această adversitate a fost mai mare
decât aceea din câmpiile învecinate ale Ucrainei, Poloniei și Pannoniei, sau
chiar decât aceea din Peninsula Balcanică, de vreme ce, la sfârșitul mileniului
I, în toate aceste teritorii înfloresc state puternice? Or, ceea ce trebuie să
remarcăm este că <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">toate aceste state sunt create de popoare nou-venite</i></b><i style="mso-bidi-font-style: normal;">...</i>”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn60" style="mso-footnote-id: ftn60;" title="">[60]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn60" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un alt exemplu, de data asta din afara lumii bizantine,
de popor care a decăzut din punct de vedere cultural din cauza invaziilor
străine este imperiul carolingian. Acesta a avut o renaștere culturală ce a
fost precursoare a renașterii italiene, dar din cauza conflictelor interne și
ale unor noi invazii barbare, „efervescența culturală a scăzut din
intensitate”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn61" name="_ftnref61" style="mso-footnote-id: ftn61;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[61]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Așa cum în cazul popoarelor creștine occidentale, perioada de criză a culturii
și inventivității a coincis cu dominația unor neamuri străine timp de câteva
sute de ani, la fel stau lucrurile și cu popoarele ortodoxe.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un exemplu de involuție a unei civilizații cauzată de
atacuri ale nomazilor este cel al grecilor micenieni, al căror teritoriu s-a
ruralizat în urma năvălirilor barbare.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn62" style="mso-footnote-id: ftn62;" title="">[62]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn62" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Exemple de țări foarte dezvoltate, o cauză a dezvoltării
spectaculoase a lor fiind faptul că în ultimii o sută de ani au fost ferite de
războaie sunt Norvegia, Suedia, Elveția și SUA. Aceasta din urmă, deși a
participat la cele două războaie mondiale, luptele armate n-au ajuns pe
teritoriul ei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Georgienii au fost, la rândul lor, ocupați de turci, iar
apoi de ruși, dar în mileniul I georgienii și armenii au dat forme de cultură
remarcabile. După cum am afirmat anterior, rușii au decăzut în urma ocupației
tătare și a implantării moravurilor asiatice, pe când în perioada
bizantino-kieveană au avut parte de o dezvoltare remarcabilă. Autocrația
țarilor, mult mai brutală decât în Occident, a avut efecte asupra evoluției
poporului, inclusiv a vieții bisericești. Instituția patriarhatului fiind
eliminată, în fruntea bisericii era pus un mirean desemnat de către țar,
biserica fiind în acest fel subordonată statului, într-un mod mult mai grav
decât în Imperiul Bizantin, unde, deși împărații se implicau uneori în mod
abuziv în problemele bisericești, lucru criticat de Părinți bizantini precum
Ioan Damaschinul, deciziile celor șapte sinoade ecumenice n-au fost luate de
împărat, ci de comunitatea episcopilor, chiar dacă împărații aveau o anumită
influență asupra problemelor sinodale, iar atunci când împărații susțineau
opinii eretice, biserica lupta împotriva lor, așadar nu-și pleca pasiv capul în
fața monarhului. Exemple în acest sens sunt Maxim Mărturisitorul (sec. VII),
Ioan Damaschin (sec. VIII), patriarhul Mihail Celularie (sec. XI) etc., care
s-au împotrivit încercărilor împăraților de a impune decizii bisericii.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn63" style="mso-footnote-id: ftn63;" title="">[63]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn63" title=""><!--[endif]--></a></span></span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Istoricul Adrian Claudiu Stoica afirmă că au existat patriarhi
care „și-au impus voința asupra unor împărați mai slabi”, un exemplu în acest
sens fiind Mihail Celularie. „Uneori însă, patriarhul avea îndrăzneala de a-l
sfida pe împărat, interzicându-i accesul în biserici, excomunicându-l sau
impunându-i canoane. Putea să condamne deciziile suveranului din amvonul
Sfintei Sofii. Patriarhul fiind un personaj respectat, împăratul era nevoit să
accepte manifestările de orgoliu ale acestuia, cel puțin pentru o vreme”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn64" style="mso-footnote-id: ftn64;" title="">[64]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn64" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Oare aceste probleme istorice sunt de luat în seamă? „Le
găsești scuze”, ar spune cineva. Dar a da vina pe climat, natură, sărbători și
limbă pentru înapoiere nu este de asemenea o scuză? De ce unele „scuze” trebuie
afirmate cu tărie, iar altele negate? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Potențialul
ortodoxiei. Influența civilizației ortodoxe asupra Occidentului <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Cu toate acestea, ortodocșii s-au afirmat din când în
când foarte frumos pe plan material și cultural. Un exemplu este icoana Sf.
Treime a lui Andrei Rubliov, care este o realizare remarcabilă. În secolul al XVI-lea,
în Bucovina s-au construit renumitele biserici pictate, având stilul denumit
moldovenesc, o superbă împletire între stilul bizantin, stilul gotic și motive
tradiționale românești. Faimoasele biserici bucovinene fac parte în prezent din
patrimoniul mondial UNESCO.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Că tot am pomenit de UNESCO, să mai dau câteva exemple de
creații culturale ortodoxe ce fac parte din patrimoniul umanității: Biserica
ortodoxă din Ravenna, Italia – construită de bizantini în primul mileniu, când ei
își întindeau influența până în Occident; mănăstirile Dafni, Hosios Loukas și
Nea Moni din Chios (Grecia); mănăstirea Meteora (Grecia); muntele Athos;
bisericile pictate din regiunea Troödos (Cipru); cetatea Raska și mănăstirea
Sopocani (Serbia); mănăstirea Studenica (Serbia); patru monumente medievale din
Kosovo; regiunea Ohridei (FRI Macedonia); mănăstirea Rila (Bulgaria); orașul vechi
Nesebar (Bulgaria) – reprezentativ pentru Bulgaria medievală, parte a civilizației
bizantine; mănăstirea Gelati (Georgia); monumentele istorice de la Mtskheta
(Georgia); renumita catedrală Sfânta Sofia (în prezent muzeu) (Turcia).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Istoricul Ovidiu Drâmba afirmă că influența Bizanțului
„asupra vieții culturale – din spațiul răsăritean, sud-est european și chiar
occidental – a fost substanțială”. <a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn65" name="_ftnref65" style="mso-footnote-id: ftn65;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[65]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Să
menționăm de asemenea câteva influențe bizantine asupra Occidentului: biserica
din Ravenna, menționată mai sus (aflată în patrimoniul mondial UNESCO) și alte
biserici bizantine construite în Occident – exarhatul din Ravenna a fost de
asemenea „principalul focar de artă bizantină din Italia”<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn66" name="_ftnref66" style="mso-footnote-id: ftn66;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[66]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>;
cântul gregorian, apărut la sfârșitul secolului VI – deși a fost modificat
semnificativ în timp, originile sale sunt bizantine;<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn67" name="_ftnref67" style="mso-footnote-id: ftn67;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[67]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> ritul
ambrozian – are origini grecești, este practicat în prezent în nordul Italiei
și în partea italofonă a Elveției; imnul acatist – de asemenea o formă de
cultură – existent și în catolicism, a apărut
pentru prima dată în Bizanț; umanismul renascentist – despre care am scris mai
sus; orfevreria – preluată de către bizantini de la musulmani, a fost
perfecționată de primii și transmisă în Occident<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn68" name="_ftnref68" style="mso-footnote-id: ftn68;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[68]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>;
Pseudo-Dionisie Areopagitul și Maxim Mărturisitorul au fost inițiatorii
speculației mistice în Occident, iar renumita lucrare „Scara” scrisă de Sf.
Ioan Scărarul, a influențat inclusiv spiritualitatea occidentală, fiind tradusă
în aproape toate limbile europene;<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn69" name="_ftnref69" style="mso-footnote-id: ftn69;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[69]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
epoca renașterii carolingiene din Vest a fost de asemenea „o perioadă de
intensă influență bizantină. Au contribuit la aceasta și prezența numeroaselor
ambasade din Bizanț la curtea regilor franci”.<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn70" name="_ftnref70" style="mso-footnote-id: ftn70;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">[70]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> „Aria
de expansiune și de influență a artei bizantine este imensă, întinzându-se în
perioade diverse prin forme și cu intensități diferite din Orientul Apropiat
până în Anglia, din Palermo până la Novgorod și Palestina până în țările
scandinave.”<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn71" style="mso-footnote-id: ftn71;" title="">[71]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn71" title=""><!--[endif]--></a></span></span> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Istoricul Gordon Kerr despre potențialul cultural al
Bizanțului spunea următoarele: „Constantinopolul a devenit centrul cultural al
universului medieval, cu o elită intelectuală condusă de Photios (810-893),
profesor și patriarh al orașului, care preda și muncea acolo. Au fost elaborate
mari opere, și pe lângă acestea, învățații bizantini au îndeplinit valoroasa
funcție de conservare a numeroase lucrări importante ale antichității grecești
și romane. Arhitectura, pictura, mozaicul și meșteșugurile au suferit și ele o
renaștere. Arhitectura a început să fie preocupată de aspectul exterior și s-a
străduit să atingă o perfecțiune estetică; pictura a devenit simbolică și
abstractă. Influența culturală bizantină s-a extins pe tot continentul”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn72" style="mso-footnote-id: ftn72;" title="">[72]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn72" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Arta și cultura bizantină au influențat de asemenea lumea
islamică.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn73" style="mso-footnote-id: ftn73;" title="">[73]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn73" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Aromânii, deși ocupați de turci, au dezvoltat un sistem
comercial care se întindea din Occident până în Balcani și care a fost unul dintre cele mai dezvoltate din Europa. De asemenea, românii din Brașov (mai exact din Șcheii
Brașovului), care erau majoritatea ortodocși (nu greco-catolici), au dat o comunitate
de negustori și meșteșugari ce a întrecut-o pe cea a sașilor brașoveni:
„Comunitatea de negustori și meșteșugari a românilor din Șchei devenise în
secolul al XVIII-lea atât de puternică și de prosperă, încât, spre exemplu, la
1679, dintre cei 132 de mari comercianți brașoveni, numai 11 erau sași.
Negustorii din Șchei au preluat treptat controlul asupra comerțului brașovean
cu sudul Dunării (circa 80% din volumul de schimburi), dar cele 59 de firme
negustorești din orașul românesc aveau, în 1769, puternice legături de afaceri
cu Viena, Graz, Trieste etc.”.<span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn74" style="mso-footnote-id: ftn74;" title="">[74]</a></span></span><a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftn74" title=""><!--[endif]--></a></span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><br /></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Dostoievski, om foarte religios, este în topul celor mai
admirați și citiți autori din lume. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Popoarele creștin-ortodoxe au dat remarcabili
oameni de știință: e vorba de Mendeleev, George Florenski, Nicolae Paulescu –
care se cuvenea să primească Premiul Nobel pentru descoperirea insulinei, dar
în locul lui l-au primit doi canadieni din motive subiective. <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">Să-i mai numim pe muzicienii de seamă
Rachmaninov și Chorubin. Istoricul Neagu Djuvara laudă dezvoltarea culturală
remarcabilă a Rusiei din secolul al XIX-lea.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span style="color: black; mso-themecolor: text1;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Convertirile
civilizaționale și ciclicitatea istoriei<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un alt lucru ce trebuie luat în seamă este că atunci când
un popor trece de la o civilizație la alta – cum este cazul neamurilor
est-europene, parte a civilizației bizantine, ce s-au converit la cea
occidentală – o atare convertire se poate face mai greu, cu încercări nedorite,
popoarele respective fiind nevoite să aibă parte de niște evoluții mai puțin liniștite
decât națiunile din civilizația la care aderă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un exemplu în acest sens este India, țară săracă cu o
rată înaltă a violurilor. O alta este Turcia, ce a tins să treacă de la
civilizația islamică la cea occidentală, dar astăzi prezintă excese autoritariste
și tendințe de reislamizare. De asemenea, țările ce au făcut parte din comunism
– comunismul fiind considerat de Neagu Djuvara o formă eretică a civilizației
occidentale – de cum au dorit să adere la
occidentalismul autentic, s-au confuntat cu diverse probleme în această
încercare: corupție, oligarhie, nostaligii după comunism etc. (E drept că în ce privește aceste
cazuri, de convertire dificilă de la o civilizație la alta, se pot aduce și contraexemple, precum Japonia.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Vedem că uneori istoria se desfășoară în mod ciclic. În
Europa, după o perioadă de strălucire a Orientului, urmează o epocă în care
Occidentul este în fruntea continentului, după care Estul din nou devine lider.
În timpuri îndepărtate, Grecia Antică era în fruntea Europei. Mai târziu, Imperiul
Roman i-a preluat civilizația și a cucerit-o devenind focarul civilizațional și
cultural al Europei. În secolul IV, centrul civilizației s-a mutat în Est, la
Constantinopol. Un mileniu mai târziu, Bizanțul a fost cucerit, iar Occidentul
a devenit din nou liderul cultural și civilizațional al Europei. Atunci, de ce
să nu facem o predicție futurologică și să afirmăm că răsăritul Europei va
redeveni centru civilizațional și cultural?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un
punct de vedere teologic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Așadar, având atâtea probleme, popoarele ortodoxe au
demonstrat un potențial extraordinar. Să nu uităm că și occidentalii au avut o
evoluție mai slabă în perioada în care se confruntau cu barbarii și cu arabii care
au cucerit Spania<span style="color: black; mso-themecolor: text1;">. În prezent,
țările ortodoxe au adoptat civilizația occidentală, iar popoarele lor se află,
per ansamblu, între prosperitate și sărăcie. Țările ortodoxe , în general, sunt
mai prospere decât cele mai multe state musulmane, decât China și India (după
PIB/loc.), dar stau mai prost, este adevărat, decât țările occidentale. În ce
privește Rusia, aceasta are zone foarte dezvoltate atingând PIB/loc. a unor
țări bogate: Moscova, de pildă, are PIB/loc. al Olandei, Petersburgul – al
Coreei de Sud, iar oblastul Tiumen are PIB/loc. al Norvegiei, conform
statisticilor pentru 2009. Rusia este astăzi unul dintre cele mai inegalitare
state, având orașe bogate, dar și zone extrem de sărace. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span style="color: black; mso-themecolor: text1;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Să nu uităm însă că problemele istorice lasă urme adânci,
după cum și ocupația tătară a lăsat urme adânci asupra societății ruse, această
fiind până în prezent înclinată spre forme brutale de autocrație. De asemenea,
din punct de vedere teologic, oamenii luminați spiritual sunt mai încercați,
iar popoarele ortodoxe au fost foarte încercate în istorie. Ori, deși am o admirație
față de anumite personalități occidentale și nu le neg valoarea, viața și
experiența îmi demonstrează că ortodoxia a păstrat creștinismul în forma cea
mai autentică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De asemenea, din punct de vedere teologic, cu toate că este
de datoria noastră să luptăm pentru ca ceilalți să prospere, să aibă de
mâncare, nu întotdeauna sărăcia este un lucru rău. Suntem datori să luptăm
pentru eradicarea ei, dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu nu vrea ca anumiți
oameni să ducă crucea sărăciei, că după cum spune Scriptura, <span style="color: black; mso-themecolor: text1;">fiecare creștin are o cruce de dus (Matei 10:38). Un
alt motiv pentru care Domnul este poate împotriva unei prosperități exagerate
poate fi posibilitatea de a cădea în necredință: </span><span style="background-color: white; color: #222222; font-family: "times new roman" , serif;"> „A mâncat Iacob şi s'a săturat şi s'a lepădat de Cel-Iubit...” (Deuteronom 32:15)</span><span style="color: black; mso-themecolor: text1;"> Vedem că așa
s-a și întâmplat cu unele popoare bogate, cum sunt danezii, belgienii sau
suedezii. Iar fără Dumnezeu</span> nu se întâmplă nimic, afirmă Didahia, carte
creștină din secolul I. Un necaz se poate abate asupra unei persoane sau a unui
popor cu un scop. Nu totul este în puterile noastre, conform doctrinei
creștine. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Concluzii<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În final, concludem că civilizația bizantină
creștin-ortodoxă a fost o civilizație strălucită, mai dezvoltată decât
Occidentul contemporan din toate punctele de vedere, căreia n-am reușit să-i
vedem întreg potențialul din cauza că a fost înghițită de musulmani, motiv
pentru care, spre deosebire de alte civilizații, consideră Neagu Djuvara, ea n-a
reușit să intre în ultimele faze ale ciclului civilizațional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Exemple ale potențialului civilizației creștin-ortodoxe
sunt diferitele monumente date de această civilizație aflate în prezent în
patrimoniul mondial UNESCO, renașterile culturale bizantine, influența
bizantinilor asupra renașterii carolingiene și asupra celei italiene,
protodemocrația kieveană, marele prozator rus Dostoievski etc. și toate cele
menționate mai sus ce demonstrează strălucirea civilizației bizantine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Să nu raționalizăm prea mult, cum fac cei care dau vina
pe credință pentru înapoiere. Să nu uităm abordarea teologică a problemelor
vieții. Probabil că există un scop pentru care Cel de Sus nu lasă un popor sau
altul să nu prospere prea mult. Solomon se ruga să nu fie prea sărac, pentru a
nu ajunge să fure, dar nici prea bogat, pentru ca nu cumva, din acest motiv, să
ajungă la un exces de încredere în sine și să creadă că nu mai are nevoie de Dumnezeu. (Proverbe 30:7-9, Biblia Anania după Septuaginta)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Istoria este imprevizibilă. În mileniul I, Bizanțul era
în fruntea Europei. În antichitate a dominat un timp Grecia, după care civilizația
ei a fost preluată de romani. Nu este exclus ca în rândul popoarelor bizantine
să aibă loc o nouă renaștere, iar acestea să-i ajungă pe occidentali din urmă
și să fie din nou în fruntea istoriei. În fond, istoria e plină de surprize.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<br />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Stoica, 2013, p. 129.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Djuvara, 2006, pp. 101-103.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn3" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Stoica, 2013, pp. 122-123.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Drâmba, 1998, p.212.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn5" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Drâmba, 1998, p. 251.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn6" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span style="mso-bidi-font-style: normal;">Djuvara, 2006</span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">, </i>p. 96.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn7" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref7" name="_ftn7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Djuvara, 2006, p. 98.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn8" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref8" name="_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Stoica, 2013, p. 122.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn9" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref9" name="_ftn9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Djuvara, 2006, p. 95.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn10" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref10" name="_ftn10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Stoica, 2013, p. 130.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn11" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref11" name="_ftn11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Drâmba, 1998, p. 255.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn12" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref12" name="_ftn12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[12]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Stoica, 2013, p. 130.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn13" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref13" name="_ftn13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[13]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Stoica, 2013, p. 130.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn14" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref14" name="_ftn14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[14]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">apud </i>Drâmba, p. 362.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn15" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref15" name="_ftn15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[15]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 266.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn16" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref16" name="_ftn16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[16]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 298.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn17" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref17" name="_ftn17" style="mso-footnote-id: ftn17;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[17]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 259.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn18" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref18" name="_ftn18" style="mso-footnote-id: ftn18;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[18]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 260.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn19" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref19" name="_ftn19" style="mso-footnote-id: ftn19;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[19]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Drâmba, 1998, p. 220.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn20" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref20" name="_ftn20" style="mso-footnote-id: ftn20;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[20]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Drâmba, 1998, p. 301.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn21" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref21" name="_ftn21" style="mso-footnote-id: ftn21;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[21]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Tatakis, 2010, p. 314.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn22" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref22" name="_ftn22" style="mso-footnote-id: ftn22;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[22]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Stoica, 2013, p. 141.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn23" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref23" name="_ftn23" style="mso-footnote-id: ftn23;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[23]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Stoica, 2013, p. 141.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn24" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref24" name="_ftn24" style="mso-footnote-id: ftn24;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[24]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Drâmba, 1998, p. 308.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn25" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref25" name="_ftn25" style="mso-footnote-id: ftn25;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[25]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Matsoukas, 2011, pp. 142-143. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn26" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref26" name="_ftn26" style="mso-footnote-id: ftn26;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[26]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 233.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn27" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref27" name="_ftn27" style="mso-footnote-id: ftn27;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[27]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Drâmba, 1998, p. 243.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn28" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref28" name="_ftn28" style="mso-footnote-id: ftn28;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[28]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 254.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn29" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref29" name="_ftn29" style="mso-footnote-id: ftn29;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[29]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 268.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn30" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref30" name="_ftn30" style="mso-footnote-id: ftn30;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[30]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, pp. 280-281.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn31" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref31" name="_ftn31" style="mso-footnote-id: ftn31;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[31]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 304.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn32" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref32" name="_ftn32" style="mso-footnote-id: ftn32;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[32]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 306.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn33" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref33" name="_ftn33" style="mso-footnote-id: ftn33;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[33]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 307.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn34" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref34" name="_ftn34" style="mso-footnote-id: ftn34;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[34]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 308.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn35" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref35" name="_ftn35" style="mso-footnote-id: ftn35;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[35]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Drâmba, 1998, p 315.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn36" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref36" name="_ftn36" style="mso-footnote-id: ftn36;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[36]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 323.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn37" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref37" name="_ftn37" style="mso-footnote-id: ftn37;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[37]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 324.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn38" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref38" name="_ftn38" style="mso-footnote-id: ftn38;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[38]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 317.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn39" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref39" name="_ftn39" style="mso-footnote-id: ftn39;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[39]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Miscellanea, </span></i><span lang="RO">ed. G. Muller – Th. Kiessling,
cap. 93 <i style="mso-bidi-font-style: normal;">apud </i>Tatakis, 2010, p. 306<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn40" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref40" name="_ftn40" style="mso-footnote-id: ftn40;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[40]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Stoica, 2013, p. 134.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn41" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref41" name="_ftn41" style="mso-footnote-id: ftn41;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[41]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 296.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn42" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref42" name="_ftn42" style="mso-footnote-id: ftn42;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[42]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Stoica, 2013, p. 147.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn43" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref43" name="_ftn43" style="mso-footnote-id: ftn43;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[43]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Stoica, p. 129.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn44" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref44" name="_ftn44" style="mso-footnote-id: ftn44;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[44]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Djuvara, 2006, p. 105.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn45" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref45" name="_ftn45" style="mso-footnote-id: ftn45;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[45]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Djuvara, 2006, pp. 103, 105.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn46" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref46" name="_ftn46" style="mso-footnote-id: ftn46;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[46]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Tatakis, 2010 p. 306.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn47" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref47" name="_ftn47" style="mso-footnote-id: ftn47;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[47]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Stoica,
2013, p. 141.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn48" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref48" name="_ftn48" style="mso-footnote-id: ftn48;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[48]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Drâmba, 1998, p. 302.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn49" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref49" name="_ftn49" style="mso-footnote-id: ftn49;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[49]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Drâmba, 1998, p. 315.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn50" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref50" name="_ftn50" style="mso-footnote-id: ftn50;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[50]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Drâmba, 1998, p. 220.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn51" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref51" name="_ftn51" style="mso-footnote-id: ftn51;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[51]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Sixmith, 2011, p. 33.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn52" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref52" name="_ftn52" style="mso-footnote-id: ftn52;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[52]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Sixmith, 2011, p. 35.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn53" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref53" name="_ftn53" style="mso-footnote-id: ftn53;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[53]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sixmith, 2011, p 35.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn54" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref54" name="_ftn54" style="mso-footnote-id: ftn54;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[54]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Djuvara, 2006, p. 108.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn55" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref55" name="_ftn55" style="mso-footnote-id: ftn55;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[55]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sixmith, 2011, p. 36.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn56" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref56" name="_ftn56" style="mso-footnote-id: ftn56;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[56]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Djuvara, 2006, p. 107.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn57" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref57" name="_ftn57" style="mso-footnote-id: ftn57;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[57]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Djuvara, 2006, p. 106.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn58" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref58" name="_ftn58" style="mso-footnote-id: ftn58;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[58]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
Drâmba, 1998, p. 217.<o:p></o:p></div>
</div>
<div id="ftn59" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref59" name="_ftn59" style="mso-footnote-id: ftn59;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[59]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Stoica, 2013, p. 134.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn60" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref60" name="_ftn60" style="mso-footnote-id: ftn60;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[60]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Djuvara, 2006, pp. 107-108.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn61" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref61" name="_ftn61" style="mso-footnote-id: ftn61;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[61]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Stoica, 2013, p. 107.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn62" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref62" name="_ftn62" style="mso-footnote-id: ftn62;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[62]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Istoria.
Enciclopedie pentru întreaga familie, </span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">p. 38.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn63" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref63" name="_ftn63" style="mso-footnote-id: ftn63;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[63]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 276.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn64" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref64" name="_ftn64" style="mso-footnote-id: ftn64;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[64]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Stoica, 2013, p. 138.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn65" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref65" name="_ftn65" style="mso-footnote-id: ftn65;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[65]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 217.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn66" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref66" name="_ftn66" style="mso-footnote-id: ftn66;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[66]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 362.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn67" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref67" name="_ftn67" style="mso-footnote-id: ftn67;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[67]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Djuvara, 2006,<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i>pp. 99-100.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn68" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref68" name="_ftn68" style="mso-footnote-id: ftn68;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[68]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Drâmba, 1998, p. 308. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn69" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref69" name="_ftn69" style="mso-footnote-id: ftn69;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[69]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Drâmba, 1998, p. 310.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn70" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref70" name="_ftn70" style="mso-footnote-id: ftn70;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[70]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Drâmba, 1998, p. 356.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn71" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref71" name="_ftn71" style="mso-footnote-id: ftn71;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[71]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Drâmba, 1998, p. 354.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn72" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref72" name="_ftn72" style="mso-footnote-id: ftn72;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[72]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Kerr, 2014, pp. 24-25.<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn73" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref73" name="_ftn73" style="mso-footnote-id: ftn73;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[73]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Drâmba, 1998, pp. 363-364.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn74" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/Office/Desktop/HMMMMMMMMMMMMMMMMMM/PT%20BLOG/Este%20ortodoxia%20de%20vin%C4%83%20FINAL.docx#_ftnref74" name="_ftn74" style="mso-footnote-id: ftn74;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 107%;">[74]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <span lang="RO">Pop & Bolovan, 2016, p. 162<o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Bibliografie<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Djuvara, Neagu, <i>Civilizații și tipare istorice. Un studiu comparat al civilizațiilor, </i>ed. a III-a revăzută și adăugită, 2006<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Drâmba, Ovidiu, <i>Istoria culturii și civilizației, </i>vol. IV, Ed. Saeculum I.O., Ed. Vestala, București, 1998.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Kerr, Gordon, <i>O scurtă istorie a Europei, </i>Ed. Nemira, 2014.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Matsoukas, Nikolaous A., <i>Istoria filosofiei bizantine</i>, Ed. Bizantină, București, 2011.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Pop, Ioan Aurel; Bolovan, Ioan, <i>Istoria Transilvaniei, </i>ed. a II-a, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Stoica, Adrian Claudiu, <i>De la antichitate la renaștere. Cultură și civilizație europeană,</i> Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Sixmith, Martin, <i>Rusia – un mileniu de istorie, </i>Humanitas, București, 2011.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Tatakis, Basile, <i>Filosofia bizantină, </i>ed. a II-a, Nemira, 2010</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 24px;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Istoria. Enciclopedie pentru întreaga familie, – </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">Teora, 2004.</span></div>
CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-6257568661648003762018-04-10T19:37:00.001+03:002018-04-10T19:40:01.466+03:00Națiunea – doar un mit?<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Este știut faptul că conștiințele naționale s-au
cristalizat în secolele 18-19, atunci apărând primele doctrine naționaliste.
Înseamnă această că națiunea este doar un mit, o pură inovație a epocii
moderne? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Să fim clari. Când zicem că națiunile s-au format în
secolul 19, vrem să spunem că atunci s-a format conștiința unității naționale,
însă, și până atunci, inclusiv în Evul Mediu, oamenii știau că aparțin unei
anumite identități etnolingvistice distincte, după cum afirmă istoricul Andrew
Baruch Wachtel în lucrarea „Balcanii”. De pildă Iancu de Hunedoara, voievod al
Transilvaniei, era numit în documente „Ioan Românul” înainte de intra în
funcție. Adversarii fiului său, Matei Corvinul, îi reproșau acestuia că are un
tată român. Într-un document din epoca de tranziție dintre Evul Mediu și epoca
modernă se faca referire la români ca la un neam ce este răspândit din Balcani
până în spațiul carpato-danubian, deși teritoriile acestea erau stăpânite de
țări diferite. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De asemenea, un cronicar maghiar afirmă că atunci când
Mihai Viteazul a invadat Transilvania, „vlahii” (românii) s-au răsculat
încurajați de faptul că țara este cucerită de un voievod din neamul lor.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Așadar, deși conștiința națională s-a format în sec. 18-19,
oamenii cunoașteau și în epocile anterioare că au o anumită identitate
etnolingvistică. Oare popoarele migratoare slave, care erau omogene din punct
de vedere etnic, nu cunoșteau că aparțin unei anumite indentiăți
etnolingvistice, de vreme ce toți vorbeau la fel și aveau aceleași origini? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De notat că evreii antici aveau o conștiință națională,
mulțumită religiei iudaice. Bizantinii aveau și ei, se pare, o anumită
conștiință națională, dar nu etnolingvistică, având ca repere ale acestei
conștiințe originea romană și ortodoxia. Unii învățați bizantini, precum Teodor
Metochites sau Plethon, se știe că aveau chiar conștiință națională greacă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Prin urmare, conștiința etnică a existat din timpuri
îndreptătate. Cu timpul, omul a evoluat și această conștiință a evoluat în mod
natural în conștiința națională. Să ne bucurăm de identitatea etnică pe care o
avem, de limba pe care o vorbim și de națiunea din care facem parte, căci
acestea sunt semnele cu care ne distingem în lume.<o:p></o:p></span></div>
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-79502422443479667782018-04-05T19:47:00.002+03:002018-04-05T19:50:59.865+03:00Naționalism și șovinismÎn zilele noastre, termenul „naționalism” este văzut din ce în ce mai mult prin prismă negativă. Este o asemenea atitudine justă? Naționalismul este considerat din ce în ce mai mult o formă de extremism. O posibilă cauză a unei atari atitudini sunt atrocitățile nazismului. După înfrângerea naziștilor în cel de-Al Doilea Război Mondial, în Europa s-a format o mentalitate puternic antinazistă, asocierea cu o atare ideologie stârnind mai mult negativism decât asocierea cu comunismul.<br />
<br />
Cu toate acestea, a fi naționalist nu este neapărat un lucru rău. Atitudinea negativistă față de acest termen este cauzată, probabil, de asocierea acestuia, cu exclusivismul național, cu șovinismul. Dar nu orice formă de naționalism este șovină. Potrivit „Dicționarul explicativ al limbii române, ed. a II-a, 1998”, naționalism înseamnă „<span style="background-color: white; font-family: "open sans" , "arial" , sans-serif; font-size: 16.1px;">Doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor și aspirațiilor naționale.</span>” Potrivit definiției de pe Google Translate, prin naționalism înțelegem „patriotic feeling, principles, or efforts” (simțământ, principii și eforturi patriotice). Nu este nimic extremist sau exclusivist aici.<br />
<br />
Omul de cultură român Răzvan Codrescu afirmă că este tipic stângii să asocieze un termen pozitiv cu unul negativ. Un exemplu este cel de „naționalist-șovin.” În acest caz, cuvântul „naționalist” este un pleonasm, deoarece orice șovin este naționalist, dar nu orice fel de naționalist, ci un naționalist extremist.<br />
<br />
Margaret Thatcher este considerat un politician naționalist, - de pildă, jurnalistul și politicianul Nigel Lawson enumeră naționalismul printre idealurile ei politice - dar analiștii politici nu o acuză de extremism, ci are o imagine pozitivă, de politcian conservator care a revigorat economia Regatului Unit după o perioadă de decădere cauzată de politici stângiste. De asemenea, poetul basarabean Grigore Vieru are o poezie intitulată „Sunt naționalist”. Poezia n-are nici un element șovin și exprimă nimic altceva decât iubirea de neam, nu disprețul față de alte neamuri.<br />
<br />
Dacă naționalismul în sine este extremist, atunci și patriotismul este extremist. Dar așa cum nici patriotismul în sine nu este un lucru rău, la fel - nici naționalismul. Că și patriotismul poate fi exclusivist, deci extremist, dar nu orice formă de patriotism este exclusivist. La fel stau lucrurile și cu naționalismul.CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-47960713093748920772018-03-23T14:14:00.000+02:002018-03-24T00:44:21.003+02:00Creștinism și neam<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Există incompatiblitate între credința creștină, pe o
parte, și iubirea de neam, pe de altă parte? Să facem o scurtă expunere a raportului
dintre teologie și națiune. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Teologul Dumitru Stăniloaie susține că nici Adam nu era anațional,
el vorbind de asemenea o limbă, având o anumită mentalitate și o anumită constituție
psihică și trupească.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Oamenii au fost divizați pe criterii de limbă la turnul
Babel, (Facerea 11) dar cartea Facerii ne sugerează că și înainte au existat națiuni,
și chiar limbi diferite (Facerea cap. 10), după cum sugerează și o
notă a Bibliei Anania. Divizarea pe limbi de la turnul Babel a fost făcută de
Dumnezeu, din considerentul că o omenire divizată este un rău mai mic decât o
omenire unită în afara lui Dumnezeu (Facerea 11:1-9). Încercarea se construire
a turnului Babel poate fi considerată un simbol al orgoliului, chiar al unui
orgoliu luciferic și megalomanic, prin care omul se autozeifică. Dezbinarea și
învrăjbirea este considerată mai bună decât aceasta. Despre împărțirea pe
limbi, în Biblia Anania găsim următorul comentariu: „Sancţionarea orgoliului
omenesc de a străpunge cerul (locuinţa lui Dumnezeu) cu puteri proprii. Cu
acest moment se începe nu numai istoria limbilor, ci şi istoria mentalităţilor;
când doi oameni „nu vorbesc aceeaşi limbă“ înseamnă că ei gândesc diferit.” </span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span>
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Așadar, putem presupune că este vorba în primul rând despre diferențele de gândire,
existența mai multor moduri de a gândi fiind mai bună decât a unui singur mod
de gandi care să fie împotriva lui Dumnezeu. În Noul Testament și în scrierile Părinților Bisericii se afirmă că în Vechiul Testament întâlnim multe versete și situații ce pot fi interpretate alegoric. În cazul Turnului Babel, poate fi vorba de smerirea orgoliului omenesc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De altfel, diferențele dintre oameni se pot dezvolta în mod natural și nu întotdeauna diferența este un lucru rău. Dumitru Stăniloaie susține următoarele: </span></div>
<blockquote class="tr_bq" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">„Este diversificarea omenirii în naţiuni un păcat, sau o
urmare a păcatului? Ar fi de ajuns să respingem această presupunere cu simpla
provocare la legea universală a treptatei diversificări a faunei şi a florei.
Legea aceasta nu e plauzibil să fie contrară voii lui Dumnezeu, mai ales că
diversificările acestea manifestă cele mai adeseori o înnobilare a trunchiului
de bază, nu o decădere a lui. Dar răspunsul se poate da şi altfel: Păcatul sau
răul e de alt ordin decât unitatea sau diversitatea. El înseamnă stâlcire,
desfigurare a lucrului dat, a existenţei produse de alte puteri. Este
specificul naţional o stâlcire a umanului, o decădere din fiinţa omenească? Ar
fi, când acest specific naţional s-ar prezenta ca ceva vicios, meschin, fără
înălţimi şi purităţi de simţire şi de gând. Cine nu ştie însă că nimic josnic
nu se află în felul specific cum percepe şi reacţionează în lume membrul unei
anumite naţiuni? În simţirea doinei româneşti şi în hora noastră nu cred că e
ceva păcătos, sau dacă e şi aşa ceva, aceasta nu e de caracter naţional, ci
omenesc. Naţiunea în faza păcatului are manifestări păcătoase, pentru că natura
omenească în general, cu toate diversificările în care se înfăţişează, este
păcătoasă. Scoaterea oamenilor din starea păcătoasă nu se face prin anularea
calităţilor naţionale, ci prin îndreptarea naturii omeneşti în general. Dacă ar
fi ceva păcătos în însuşi specificul naţional, atunci nu s-ar mai putea face
deosebire între buni şi răi în cadrul unei naţiuni, căci toţi ar fi răi.”<o:p></o:p></span></blockquote>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">În Vechiul Testament, Dumnezeu a ales un popor, pe cel provenit din
urmașii lui Iacob, fiul lui Isaac și nepotul lui Avraam, să-i fie popor ales pe
care să-l călăuzească în istorie, până la venirea lui Mesia. Așadar, până la
apariția creștinismului lumea a fost divizată între poporul lui Dumnzeu –
evreii – și popoarele păgâne.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Evreii erau un popor simplu, slab comparativ cu alte
neamuri, dar Dumnezeu l-a încurajat să nu-și pună nădejdea în puterea armelor și
în mulțimea oamenilor, ci în El, pentru că prin El pot fi biruiți cei mai
puternici adversari. Cerul le-a evreilor o lege sfântă, care trebuia să-i
călăuzească spre creștinism, legea desăvârșită, ce avea să fie dată odată cu
venirea lui Mesia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Pe parcurs, evreii au căzut în diferite păcate mari,
pentru care Dumnezeu i-a amenințat cu pedeapsa prin profeții săi și în cele din
urmă i-a pedepsit. Una dintre pedepse a fost divizarea Israelului în două țări,
care a fost dată inclusiv din cauza căderii în idolatrie a regelui Solomon spre
sfârșitul vieții, căci pentru păcatele conducătorilor plătea poporul. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un exemplu de patriotism este cel al proorocului Ieremia,
care în plângerile sale deplânge pustiirea Ierusalimului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Popoarele păgâne sunt văzute drept instrumente ale lui
Dumnezeu pentru pedepsirea poporului ales care a căzut în idolatrie, dar și
acestea vor fi pedepsite pentru păcatele lor, cum s-a întâmplat cu Babilonul,
faptul că sunt instrumente de pedeapsă ale cerului nefiind justificare pentru
atrocitățile comise.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Putem face corelație între lucrarea lui Dumnzeu cu poporul evreu și căile popoarelor creștine. Sfântul Nicolae
Velimirovici, episcop sârb din secolul XX, considera de asemenea că Dumnezeu
lucrează cu popoarele prin semne și pedepse și că pentru popoarele
conducătorilor plătește poporul. Desigur, unii ar putea afirma că religia
creștină este mai individualistă decât iudaismul, însă creștinismul nu neagă
importanța colectivității.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Iisus Hristos și cei 12 apostoli s-au născut în cadrul
poporului evreu și au fost circumscriși în religia iudaică. Mântuitorul și
apostolii au propovăduit Evanghelia întâi și întâi e evreilor, ei fiind ca
niște primi între egali. Din păcate, deși poporul evreu a dat primii creștini
și elita creștinismului, majoritatea nu au acceptat Vestea cea Bună.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Dar, deși evreii au fost primi între egali, Evanghelia
era menită să fie propovăduită tuturor neamurilor, prin Hristos fiind distrus
zidul despărțitor dintre evrei și neamuri, afirmă Biblia, împietrirea evreilor care nu au
dorit să se convertească fiind câștig pentru celelalte neamuri. Scripturile
paulinice sugerează ideea că evreii se vor converti la creștinism după ce o vor
face toate celelalte neamuri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Ne putem întreba: nu este creștinismul o religie mai
individualistă decât iudaismul și ce importanță mai are atunci fenomenul
neamurilor? Vedem că în Noul Testament, Mântuitorul prezice catastrofa
distrugerii Ierusalimului, care potrivit lui Ioan Gură de Aur a fost pedeapsă
pentru împietrirea iudeilor, lipsa lor de pocăință și deicid. Așadar, pedepsele
colective nu au dispărut. În Evanghelie, Mântuitorul afirmă că cel care are va
primi și mai mai mult, iar cel care nu are, și ce are i se va lua (Matei 13:12). Deși
afirmația este expusă într-un context diferit, i se poate da și următoare
interpretare particulară: evreii s-au mulțumit doar cu Ierusalimul pământesc,
disprețuindu-l pe cel ceresc, primul fiind nimic comparativ cu al doilea, motiv
pentru care au pierdut și Ierusalimul pâmântesc. Creștinii au preferat
împărăția cerească, iar mai apoi li s-a dat și împărăția pământească – imperiul
roman creștinat, mai apoi imperiul bizantin. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Desigur, în privința pedepselor, putem susține în acord
cu anumiți părinți, că de fapt nu Dumnzeu pedepsește, ci prin păcat cădem sub
stăpânirea demonilor, iar ei ne fac să suferim.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Vedem că apostolul Pavel, deși afirma că patria noastră
este în ceruri, avea în continuare un sentiment aparte pentru poporul evreu,
susținând că ar prefera să fie supus chinurilor iadului de dragul mântuirii evreilor și îl durea sufletul pentru ei. (Romani 9:2-4) <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În Apocalipsă găsim de asemenea exemple de pedepse
colective pentru păcatele oamenilor. Așadar, nu trebuie eliminată importanța
colectivității. Didahia, scriere creștină din secolul I, afirmă că fără
Dumnezeu nu se poate întâmpla nimic. Așadar, nici diversitatea țărilor,
etniilor și limbilor nu se întâmplă fără El. Putem deduce de aici că acestea
există cu un scop. Chiar dacă admitem că religia creștină este mai
individualistă decât iudaismul, Noul Testament nu diminuează importanța
colectivităților și nu anulează diversitatea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De asemenea, nu putem spune că creștinismul este
individualism, în schimb, putem afirma că este o religie a persoanei, după cum
dă de înțeles teologul ortodox Sofronie Saharov. În opinia sa, diferența dintre
persoană și individ este că individul este un atom izolat, care nu se află în
comuniune cu ceilalți oameni și cu Dumnzeu, pe când persoana se află prin
definiție în legătură cu alții. Or în biserică suntem un trup și suntem
mădulare unii altuia, deci, implicit persoane. De aici rezultă că un creștin
autentic este întotdeauna persoană și nu individ. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Arsenie Boca afirmă că „neamurile au un destin ascuns în
Dumnezeu. Când îsi urmeaza destinul, au apararea lui Dumnezeu. Când si-l
tradează, sa se gateasca de pedeapsa.” Vedem că în istorie diferitele neamuri au avut diferite misiuni și
roluri. În Evul Mediu, imperiul bizantin și imperiul carolingian au avut rolul
de propovăduitori și ocrotitori ai creștinismului autentic. Popoarele care au
păstrat creștinismul autentic au fost adesea mai încercate. De la un anumit timp
Bizanțul a slăbit semnificativ pe plan politic. Cu toate acestea, a avut un rol
important în a opri năvălirile musulmane să cucerescă Occidentul, iar datorită
acestui fapt Vestul a avut posibilitatea de a se dezvolta cultural într-un
mod atât de remarcabil, potrivit istoricului Neagu Djuvara. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Românii s-au asemănat poporului evreu vechi-testamentar,
care era mic și slab, dar pe care Dumnezeu îl încuraja să nu se sperie, căci
cât timp Îl are pe El, va înfrânge cele mai puternice popoare. Tot așa românii,
un popor mic și slab și încojurat din toate părțile de puteri militare, a
rezistat, Moldova și Țara Românească nefiind niciodată cucerite în întregime. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Scriptura spune că acolo unde a persistat păcatul,
persistă și harul, (Romani 5:20) și invers; de aici reiese că acolo unde se urcă mai mult pe
culmile virtuții și ale credinței, acolo sunt mai multe încercări. Foarte
încercate au fost popoarele creștin-ortodoxe: românii, rușii, bulgarii, grecii,
sârbii. Dar toate încercările se dau cu un scop, după cum vedem când citim
Vechiul Testament. Desigur, nu neg valoarea diferitor personalități și filosofii pe care le-au dat
catolicismul și protestantismul, dar viața mi-a oferit argumente că ortodoxia
este confesiunea care păstrat creștinismul în forma cea mai autentică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><span style="font-family: "times new roman" , serif;">Și americanii, popor creștin, foarte religios, este destul de încercat, având loc campanii mediatice contra liderilor ce luptă pentru valorile creștine și împotriva pseudovalorilor atee.</span></span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"> O altă încercare la care este supus poporul american
este omorurile în masă ce se fac cu armele. Este religia de vină pentru așa
ceva? Nu, deoarece majoritatea acestor ucigași nu sunt creștini, ci duhurile
rele invidiază înclinația religioasă a americanilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Dar de ce anumite popoare prospere precum suedezii,
danezii sau belgienii au rată foarte scăzută a religiozității sau a frecventării
bisercii? Răspunsul îl găsim tot în Scriptură: „A mâncat Iacob şi s'a săturat
şi s'a lepădat de Cel-Iubit...” (Deuteronom 32:15) Adică, atunci când omul o
duce prea bine, apare tendința de a se mândri și a se încrede prea mult în
sine, și de aici vine ateismul. Însă în ciuda extinderii ateismului în zilele
noastre, civilizația și cultura europeană au la bază creștinismul. O altă cauză
a prosperității unor popoare cu rată scăzută a religiozității poate fi, din
nou, lipsa încercărilor, pentru faptul că pentru au lepădat sacrul
încrezându-se în profan, duhurile rele le invidiază mai puțin și, prin urmare,
mai puțin le încearcă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În urma distrugerii Ierusalimului, evreii, deja răspândiți
prin lume, s-au răspândit și mai mai mult, fiind până în zilele noastre
împrăștiați prin toate colțurile globului. Această este o împlinre a profeției
despre răspândirea evreilor printre neamuri. De asemenea, ar
putea fi o consecință a blestemului pe care l-au aruncat evreii asupra lor și
asupra urmașilor lor atunci când L-au condamnat pe Fiul lui Dumnzeu la moarte:
„Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra
copiilor noştri!” (Matei 27:25). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Refacerea statului evreu în 1948 este, se
pare, un semn al apropierii apropierii sfârșitului, iar un alt semn ce încă nu a
avut loc este reconstruirea templului din Ierusalim. Apostolul
Pavel afirmă că „omul nelegiuirii” se va așeza în templul lui Dumnzeu dându-se
drept Dumnezeu, iar Ioan Gură de Aur spune că aici este vorba de templul din
Ierusalim. Și aici intervine misiunea popoarelor musulmane. Pe locul fostului
templu se află în prezent o moschee, iar evreii nu-și pot permite în prezent
refacerea templului pentru că aceasta ar declanșa noi războaie. Această ne
induce ideea că popoarele musulmane sunt instrumente divine care au scopul de a împiedica construirea templului, până Dumnezeu va îngădui ca acest lucru să se întâmple.
În felul acesta, venirea lui antihrist este amânată, deoarece aceste semne ale apropierii venirii lui Hristos sunt în același timp semne ale apropierii venirii lui antihrist.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un alt exemplu de misiune a unui popor sunt grecii. În
Antichitate, au dat o filosofie frumoasă pe care Părinții Bisericii au
criticat-o, dar au considerat-o de asemenea, precursoare a creștinismului. De
asemenea, în limba grecilor a fost scris Noul Testament, precum și traducerea
Septuaginta a Vechiului Testament, una dintre cele mai importante traduceri
acestei cărți. Greaca a fost limba în care au scris mulți mari Părinți ai
Bisericii. După convertirea grecilor la creștinism, a avut loc o împletire
frumoasă dintre creștinism și filosofia antică, care este creștinismul
bizantin. Greaca a fost <i>lingua franca</i> a imperiului roman </span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;">– acesta fiind continuatorul civilizației
grecești –</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt;"> iar apoi a imperiului bizantin. Bizanțul a fost un mare centru al creștinismului timp de o mie de ani ce a dat o
civilizație extraordinară ce ar fi existat până în astăzi dacă n-ar fi fost cucerită de turci.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Să nu supraestimăm importanța și rolul neamurilor și a
colectivităților, dar nici să nu le minimalizăm. Vedem în Scriptură că
pogorârea Sfântului Duh a fost o refacere a unității de dinaintea dezbinării
babilonice: apostolii au putut vorbi în diferite limbi, dar, mai important,
oamenii, indiferent de națiune, au fost uniți în trupul bisericii creștine,
care a fost un nou neam și o nouă împărăție. Unirea întru Biserică nu a
eliminat diferențele diferești existente între diferite persoane și comunități.
„Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este
parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos
Iisus.” (Galateni 3:28) Aceasta exprimă o unire întru comuniune, dar pe de altă
parte, vedem că diferențele, de pildă cele dintre femeie și bărbat nu au fost
anulate, căci apostolul Pavel poruncește ca în familie să existe ierarhie: „Femeile
să se supună bărbaţilor lor... Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum
şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea...” (Efeseni 5:22,
25). <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Așadar, ierarhiile firești și
frumusețea diferențelor nu a fost anulate. Diversitatea este frumoasă și
trebuie să existe. Tot așa, și în natură, care este creația lui Dumnzeu, există
diversitate, și tot așa și în biserică, care este un trup, există diversitate,
existând o ierarhie, iar mădularele ei au diferite daruri: „Darurile sunt
felurite, dar acelaşi Duh.” (I Corinteni 12:4)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Ceea ce contează în fond este să nu ne facem idoli, să nu
punem un om, un obiect sau o colectivitate mai presus de Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-39565429450260585632018-03-15T12:18:00.000+02:002018-04-14T21:43:21.838+03:00Argumente în favoarea idealului unionist<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Dacă ar fi să comparăm situația de
acum, cu ceva de acum 10 ani, curentul unionist este în creștere evidentă în
Republica Moldova. De la începutul Anului Centenar (2018), peste 110 de
localități din Basarabia, dintre care trei orașe (Cimișlia, Călărași, Durlești), la care
se adaugă trei raioane (Strășeni, Telenești, Călărași), au semnat declarații
simbolice de unire cu România. În Basarabia s-a constituit un nou partid de
orientare prounionistă, Partidul Unității Naționale, al cărui președinte de
onoare este Traian Băsescu. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Cine pe cine dezbină<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Unii afirmă că problema unirii nu
trebuie pusă pe motiv că dezbină societatea. Însă o asemenea viziune susține
împăcarea cu o situație nepotrivită și blochează voința de a lupta pentru cauza
națională. Apoi, cei care au provocat dezbinarea nu sunt unioniștii, ci rușii
care ne-au despărțit de frații de peste Prut în 1812. Prin urmare, unioniștii
nu fac decât să lupte pentru restabilirea unei situații firești, care a existat
înaintea dezbinării provocate de ruși.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Istorie<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De frații de peste Prut suntem
legați prin istorie, limbă, cultură și religie. Basarabia a fost parte timp de
450 de ani a Moldovei medievale, la care adăugăm cei 20 de ani interbelici când
am făcut parte din statul unitar național român. Sub ocupația rusească am
fost<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>aproximativ 150 de ani, timp în
care s-a încercat să ni se ia limba și tot ce este românesc. Locuitorii
Basarabiei au luptat alături de moldovenii (românii) de peste Prut timp de 450
de ani împotriva cotropitorilor, și este de subliniat faptul că cele trei
capitale istorice ale Moldovei medievale – Baia, Suceava și Iași – se află
toate în Moldova de peste Prut.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Limbă, cultură și religie<o:p></o:p></span></b><br />
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">De românii de peste Prut suntem
legați și prin personalitățile noastre culturale, care s-au considerat români,
unii dintre ei locuind și afirmându-se în România: chiar autorul Imnului
Republicii Moldova „Limba noastră”, Alexei Mateevici, s-a considerat român și a
dorit unirea Basarabiei cu România. Să-i amintim pe Bogdan Petriceicu Hasdeu,
Alecu Russo și alți basarabeni care s-au afirmat în întreg spațiul românesc și
s-au considerat români. Avem exemplul lui Grigore Vieru, cel mai mare și mai iubit
poet basarabean, luptător pentru românism și promotor al unionismului, al interpreților
Ion și Doina Aldea-Teodorivici, care în timpul războiului din Transnistria,
s-au dus pe front pentru a-i încuraja pe combatanții moldoveni prin cântecele
lor patriotice ș.a. Alte exemple de basarabeni de seamă cu conștiință națională
românească sunt: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Alexandru Plămădeală, Părintele
Sofian Boghiu, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Tatiana Stepa
ș. a. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Deși unii moldoveniști numesc
Moldova de peste Prut parte a unei națiuni moldovenești, diferită de cea
română, toată elita culturală a Moldovei de peste Prut s-a considerat
românească, ca și cea mai mare parte a elitei basarabene, de altfel. În această
idee, recent, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Institutul de Filologie al
Academiei de Științe a Moldovei au semnat declarații de reunire cu România. Simbolurile
naționale ale Republicii Moldova – tricolorul și stema (capul de bour) – își au
de asemenea originea peste Prut.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Economie<o:p></o:p></span></b><br />
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un argument forte în favoarea unirii
este cel economic. Dacă unirea ar avea loc, salariile și pensiile din Republica
Moldova s-ar ridica la nivelul celor din România. De asemenea, după cum arată
Dan Dungaciu și Petrișor Peiu în lucrarea „Reunirea: realități, costuri,
beneficii”, pe lângă faptul că prin unire teritoriul Republicii Moldova de azi
va face parte dintr-un stat cu un PIB total și PIB/loc. mai mare și astfel nu
vom mai fi cel mai sărac stat din Europa. În urma unirii, regiunea Basarabiei
va crește semnificativ, va deveni mai prosperă, iar România nu va fi afectată prea
mult de pe urma acestui act politic, ci va avea de câștigat. Ca și Germania de
Vest, care inițial a suportat costuri importante în urma reunificării germane,
dar în consecință decalajele dintre teritoriile fostelor Germanii a scăzut considerabil.
În ansamblu, economia Germaniei a sporit, țara devenind o mare putere economică
europeană, la aceasta contribuind unirea germană. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Ca să deschidem o paranteză, chiar
și în condițiile actuale, când există încă hotarul de la Prut, piața românească
este cea mai fezabilă și mai atractivă pentru agenții economici din Republica
Moldova, schimburile comerciale dintre cele două state românești în 2017 au
atins cifra de </span><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">1,3 miliarde de dolari.
România fiind, după cum declară oficialitățile de la Chișinău, partenerul
numărul 1 pentru Republica Moldova. Cele mai multe investiții vin de asemenea
din România. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">P</span><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">e scurt, potrivit
analizei Dungaciu-Peiu, după unificarea Germaniei, această țară a dat
rezultate uimitoare în economie. Mai exact, în ce privește PIB/loc., în
perioada 1990-2010, Germania a fost depășită numai pentru patru ani „de una
dintre celelalte trei mari economii europene (Franța, Italia, Marea Britanie),
ceea ce în 1949-1990 s-a întâmplat de 27 de ori”. De asemenea, „după
Reunificare, Germania a devenit locomotiva întregii Europe, iar în 2015,
diferențele dintre PIB/loc. ale Estului și Vestului Germaniei sunt deja „mult
diminuate”. Reunificarea a stimulat economia germană. În legătură cu aceasta,
voi cita din lucrarea menționată:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">„În concluzie, putem
spune că Germania a cheltuit din bani publici cam două treimi din PIB mediu
(adică veniturile sale bugetare pe doi ani) pentru Reunificare, rezultatul
fiind spectaculos: dublarea PIB-ului, dublarea PIB-ului pe locuitor, cucerirea
și întărirea poziției de lider al grupului marilor economii europene, cucerirea
și întărirea poziției de lider economic a întregii Uniuni Europene, creșterea
cifrei de afaceri a companiilor listate la bursă cu 4 900 de miliarde de dolari
în 20 de ani, creșterea de șase ori a indicelui bursier.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Practic, o Germaniei mai
mare a redevenit o mare putere la nivel global, influența și importanța pieței
germane a crescut, plasând țara cu mult înaintea Franței, Marii Britanii și
Italiei (până în 1990 erau în aceeași ligă, având dimensiuni economice comparabile);
practic, pentru orice companie globală (în special pentru primele 5 000 de
companii globale), Germania a devenit o prezență obligatorie, singura piață
europeană de unde nimeni relevant nu poate lipsi. <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Nu în ultimul rând,
cifrele indică faptul că marele câștigător al Reunificării Germaniei este, fără
îndoială, în primul rând economia landurilor vestice; desigur, landurile estice
au crescut enorm, dar beneficiile principale au fost culese de marile companii
aflate preponderent în vestul Germaniei.”</span></i><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Demn de menționat este faptul că din
16 landuri germane, trei aparținând fostei RFG, iar restul fostei RDG, locurile
1, 2 și 4 la PIB/loc. sunt ocupate de landuri ale fostei RDG.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Apoi, prin unire vom deveni mult mai
repede parte a UE, având în vedere și faptul că Republica Moldova, fiind cea
mai săracă țară din Europa, n-are cum să adere până nu aderă țările balcanice
non-membre, Ucraina și Georgia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Desigur, și în România sunt probleme
serioase, cu toate acestea, cel mai sărac județ al României are un PIB/loc. mai
mare decât cel al Republicii Moldova.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Justiție<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Un alt argument al autorilor
menționați este că „numai astfel s-ar produce brusc o repunere” a Republicii
Moldova „pe harta economică a lumii și numai astfel s-ar putea conecta la
economia globală” și „nu poți să valorizezi ceva specific decât în contextul
unei piețe mari, dornică să consume produse pe care le cunoaște și le așteaptă”.
Or, prin unire, Republica Moldova se va conecta nu doar la piața României, ci
și a întregii UE. În orice caz, „beneficiile reîntregirii sunt net mai mari
decât costurile”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Apoi, justiția românească este mult
mai liberă și mai obiectivă. Simplul fapt că fostul primar al Bucureștiului,
precum și fostul primar al Iașiului, au fost arestați sub acuzație de corupție,
arată că românii nu se joacă cu justiția. În schimb, în Republica Moldova,
chiar când cineva este arestat pe bună dreptate, aceasta se face tot din
interes. Avem destui politicieni care au săvârșit tot felul de ilegalități, dar
care o duc bine mersi în liberate. Dan Dungaciu și Petrișor Peiu afirmă că în urma
unirii, Republica Moldova va prelua modelul de succes al luptei anticorupție a
DNA și „numai astfel va dispărea puterea copleșitoare a oligarhilor locali,
care devin brusc irelevanți la nivelul întregii Românii.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Natura<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Prin unire, vom face parte dintr-o
țară cu ieșire la mare, ceea ce constituie un avantaj economic incontestabil. În
plus, ne vom bucura de o țară ce are neasemuite frumuseți naturale și toate
formele de relief.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Securitate<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Prin unire va scădea esențial
influența rușilor asupra actualului teritoriu al Republicii Moldova. În plus, făcând
parte din NATO, vom fi mult mai protejați de orice amenințare militară
rusească, întrucât potrivit statutului NATO, dacă o țară membră a organizației
este atacată, celelalte trebuie să o apere. Astăzi, nici nu știm când, prin
Transnistria, Rusia ar putea începe acțiuni belicoase în Republica Moldova.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Concluzii<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În concluzie, România și Republica
Moldova au multe în comun: istorie, limbă, cultură, religie și confesiune.
Mulțumită limbii pe care am păstrat-o nu am fost asimilați de masa rusească.
Unirea nu va aduce niciun dezavantaj economic Republicii Moldova, ba din contra.
De asemenea, amenințarea repetării unei invazii rusești, asemenea celei din
Ucraina, se va diminua mult, întrucât vom face parte din NATO. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Elita intelectuală a Basarabiei a
luptat necontenit pentru românism în ultimele două secole. Să-i ascultăm astfel,
dragi basarabeni, nu pe apologeții moldovenismului, ci pe părinții naționali ai
Basarabiei, care în toate timpurile, au dovedit conștiință românească.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-1048438544421162432018-02-21T19:48:00.001+02:002018-02-21T20:02:51.489+02:00Unde se face de râs Partidul Democrat americanPrea des se dă uneori în cap republicanilor. Dar hai să vedem ce spun niște statistici.<br />
<br />
Potrivit unei cercetări făcute în 2014, primele trei cele mai sărace orașe mari din SUA sunt Detroit (Michigan), Milwaukee (Wisconsin) și Philadelphia (Pennsylvania). Toate sunt conduse de mult timp de primari din partea Partidului Democrat (de stânga). De asemenea, districtele din care fac parte votează de multă vreme cu Partidul Democrat. A se vedea rezultatele studiului aici: <a href="https://www.cbsnews.com/media/americas-11-poorest-cities/12/">https://www.cbsnews.com/media/americas-11-poorest-cities/12/</a><br />
<br />
În Detroit, cel mai sărac oraș, din 1962 activează numai primari democrați, iar districtul Wayne, din care face parte, votează din doar 1932 cu democrații la prezidențiale. Din 1960, populația orașului e în scădere. De asemenea, potrivit unui clasament făcut de ucityguides.com în 2014, orașul se află pe locul 8 în top 10 cele mai urâte orașe din lume. Are mii de case părăsite.<br />
<br />
Din 1960 până în prezent, toți primarii orașului Milwaukee au fost democrați, iar din 1948 până în 1960 orașul a fost condus de un reprezentant al Partidului Socialiștilor, formațiune politică ce promova socialismul democratic. De asemenea, are un nivel de criminalitate relativ ridicat, peste media pe țară. Districtul din care face parte, Milwaukee, din 1960 este mereu loial Partidului Democrat din SUA.<br />
<br />
Pe locul 3 în rândul orașelor mari sărace este Philadelphia din Pennsylvania. Din 1956, toți primarii orașului au fost democrați. Districtul Philadephia este cel mai puternic bastion al Partidului Democrat din statul Philadelphia. De zeci de ani, aici câștigă candidați democrați la alegerile prezidențiale, chiar dacă pierd în restul statului.<br />
<br />
Alte exemple de orașe mari americane conduse de mult timp de democrați, aflate în top sărăcie: Baltimore, Maryland; Boston, Massachusetts; Louseville, Kentucky.<br />
<br />
De menționat că și Washingtonul (districtul Columbia), - condus de mult timp de democrați, - deși, fiind capitală, stă mai bine în ce privește PIB/loc. decât toate celelalte diviziuni administrative (statele) din SUA, este pe pe primele locuri în rândul diviziunilor administrative cu cel mai mare procent de rată a sărăciei.CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-77385925941791896602018-02-12T20:42:00.001+02:002018-02-12T20:46:00.927+02:00În amintirea lui Radion Cucereanu<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> </span><img alt="Fotografia postată de Sanda Afanasiev." src="https://scontent.fkiv1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/27540755_10215996370325892_308795450714035550_n.jpg?oh=7201f80e02c4887ed61ad44f64316c59&oe=5B2224D0" /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Pe data de 6
februarie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, o zi tristă s-a abătut peste
familia subsemnatului. Patriarhul familiei, marele pedagog Radion Cucereanu, a
decedat.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Fiind cel mai mic
dintre nepoții recent decedatului, doresc să-mi exprim mărturia proprie despre
el.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Bunicul Radion
Cucereanu a fost o personalitate culturală remarcabilă a Basarabiei și a
neamului românesc. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">S-a născut pe 23
august 1927 în satul Ruseni, județul Soroca, Regatul României. În prezent
localitatea sa de baștină este parte a raionului Edineț din Republica Moldova.
Tatăl său, Vladimir Cucereanu, cu origini bucovinene, a fost funcționar la
primărie și unul dintre cei mai cultivați oameni din sat. Mama sa, Lidia, a
murit la scurt timp după ce l-a născut, iar Vladimir s-a recăsătorit cu Ana,
care avea să-i nască doi feciori și o fiică. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Din copilărie, a avut
pasiunea de a citi. Era atât de captivat de lectură, încât mama vitregă îl
certa din când în când pentru faptul că se abătea de la treburile casnice
pentru a citi în ascuns. Nu era un leneș, dar nu-și putea stăpâni pasiunea.
Deși a purtat mereu dorul mamei care l-a născut, Lidia, a prețuit-o la fel de
mult pe cea care l-a crescut, Ana, considerând-o și pe aceasta din urmă,
mamă. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">În 1948, a absolvit
Tehnicumul agricol din satul Grinăuți, raionul Ocnița, specialitatea felcer
veterinar. În 1954, a absolvit Facultatea de biologie, chimie și geografie a
Institutului Învățătoresc din Tiraspol, iar în 1960 – Facultatea de biologie și
chimie a Institutului Pedagogic din același oraș. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">A fost profesor de
biologie, inspector școlar al raionului Strășeni. În 1963 a devenit colaborator
al Institutului de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Chișinău, având
misiunea de a-i pregăti pe profesorii de biologie </span><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">care urmau să predea în</span><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> școli în clasele a IX-a – a </span><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">X-ea. În această funcție, Radion Cucereanu a contribuit la eliminarea din
cadrul școlii a pseudo-biologiei promovate de pseudo-savantul Trofim
Lâsenko. A educat profesori din diferite raioane din RSSM.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">În 1986, a fondat
Muzeul Pâinii în satul Grinăuți din raionul Ocnița.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Începând din 1974, a
publicat patru cărți de literatură artistică pentru copii, 15 lucrări didactice
(din care pe una a tradus-o în rusă), două manuale școlare – unul de
botanică, iar celălalt de științe (ambele pentru clasa a V-a; cel din urmă are
și o ediție în rusă), trei lucrări de zoologie populară și, în final, lucrarea
istorică „Lacrimile românilor basarabeni” (2012), în trei volume, despre
suferințele basarabenilor sub ruși. De asemenea, este coautor al cărții
„Martiriul transnistrean sub jugul totalitar rusesc” (2014). În 1996, a inițiat
revista științifică „Natura și omul”, însă din cauza problemelor financiare,
n-au fost publicate mai mult decât trei ediții.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Trăind mult timp în
URSS, a fost influențat de ideologia sovietică, motiv pentru care a fost
infectat de niște concepții de care s-a debarasat mai târziu: ateismul și
cultul lui Lenin. Mi-a povestit că odată, a vizitat muzeul dedicat lui Lenin
din Moscova, iar ghidul la un moment dat a început să povestească în fața unei
expoziții de flori din muzeu despre dragostea lui Lenin pentru flori. În timp
ce ghidul numea diferite flori chipurile iubite de Lenin, bunicul Radion l-a
</span><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">întrebat: „De unde știți că Lenin iubea floarea cutare?”
Iar ghidul răspunse: „Tinere, dar ce flori nu iubea Lenin?” </span><span lang="RO" style="font-family: "segoe ui symbol" , sans-serif; font-size: 13.5pt;">😄😄😄</span><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> Năstrușnicul mit „Lenin iubitorul de flori” n-a fost singurul de acest fel
care se propaga. Alt mit povestit de bunic era „Lenin iubitorul de animale”:
chipurile ar fi cruțat din dragoste o vulpe la vânătoare. Prin asemenea mituri
se modela chipul unui conducător blând și milostiv, acesta fiind de fapt unul
dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">În jurul anilor 1990, bunicul Radion s-a debarasat definitiv de ideologia
comunistă, aflând tot adevărul despre crimele lui Lenin și Stalin, și și-a
descoperit vocația românească. S-a închinat în fața statuii lui Ștefan cel Mare
și a zis „Măria Ta, eu sunt român.” Desigur, a avut conștiință românească din
copilărie, dar aceasta a fost întunecată de întunericul sovietic. În cele din
urmă, a ajuns să creadă în Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Debarasat de
sovietism, a devenit patriot înflăcărat al Basarabiei și al întregului neam
românesc. Nefiind istoric, s-a simțit obligat să scrie trilogia „Lacrimile
românilor basarabeni”. Faptul că n-a fost istoric de profesie nu știrbește
valoarea lucrării, aceasta fiind un document prețios despre istoria Basarabiei.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">S-a căsătorit cu
bunica Maria Mândrescu (decedată în 2004). Deși în zilele noastre mulți oameni,
având o concepție superficială asupra iubirii, consideră că bătrânii nu pot
iubi, această idee este contrazisă flagrant de realitate. O mărturie în acest
sens este faptul că bunicul Radion a iubit-o pe bunica Maria până la moarte.
Prin urmare, în cazul mitului iubirii pe viață, cuvântul „mit” este egal cu
„adevăr”. Cele două mari fericiri ale sale au fost familia și realizarea pe
plan intelectual.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Iubitor al naturii,
s-a remarcat prin faptul că a sădit în anii 1970 o mulțime de copaci în jurul
actualului Institut de Științe ale Educației din cartierul Poșta Veche din
Chișinău, în apropierea locuinței în care a locuit în ultimii 35 de ani de
viață. Din această cauză, lumea a numit o perioadă acest loc „Dumbrava lui
Radion Cucereanu”.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Din copilărie
bibliofil, nu a renunțat la lectură nici atunci când greutățile bătrâneții i-au
îngreuiat capacitatea de a citi. Abonat săptămânal la presa scrisă, citea cu
bucurie integral ziarul „Literatura și arta”. În momentul decesului, era abonat
la acesta din urmă și la ziarul „Timpul”. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;">Distincții:<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> * Eminent al
Învățământului Public din Moldova (1957)<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> * Eminent al
Învățământului Public din Uniunea Sovietică (1970)<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> * Cavaler al
Ordinului Drapelul Roșu de Muncă (1982)<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> * Două medalii
de bronz ale Expoziției Realizărilor Economiei Naționale a URSS (1982, 1984)<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> * Profesor Emerit
(1986)<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> * Premiul
pentru publicistică „Petru Darienco” (2013)<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> * Premiul
Uniunii Scriitorilor pentru trilogia „Lacrimile românilor basarabeni” (2013)<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> * Premiul
„Pro-Memoria” pentru lucrarea „Martiriul transnistrean sub jugul totalitar
rusesc” (2014). <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> Este Cetățean de onoare al satului Ruseni,
raionul Edineț.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-10164172867411945072018-02-11T17:42:00.000+02:002018-02-11T17:42:01.902+02:00Exemple de pseudo-argumentațieO tactică minciunoasă utilizată în lupta politică este folosirea unei probleme pentru minimalizarea alteia. În acest sens, mă voi referi la două probleme din spațiul românesc împotriva căreia se utilizează un asemenea tip fals de argumentație.<div>
<br /></div>
<div>
<b>Unirea Basarabiei cu România</b></div>
<div>
<b><br /></b></div>
<div>
Mai multe localități de pe teritoriul Republicii Moldova au semnat declarații simbolice de unire cu România. Recent, premierul Pavel Filip a declarat că are și el sentimente, dar nu e bine că se invocă probleme ce dezbină cetățenii țării.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Nu este prima dată când aud un asemenea argument împotriva celor care luptă pentru Unire. Așadar, nu este permis să lupți pentru cauza ta, de frica dezbinării. Să nu uităm însă cine au dezbinat primii poporul nostru: nimeni alții decât rușii care ne-au cucerit în 1812, care ne-au rusificat și au încercat să elimine limba romnă din viața noastră și orice legătură cu frații de peste Prut. Așadar, unioniștii nu fac decât să lupte pentru a reașeza lucrurile în felul în care au fost înainte de a fi stricate de ruși. Dezbinarea pe care au provocat-o aceștia din urmă și pe care o provoacă în continuare nu are cum să nu stârnească reacții contrare.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Referendumul pentru familie din România</b></div>
<div>
<b><br /></b></div>
<div>
Un argument utilizat împotriva referendumului pentru familie din România este cel al sărăciei. Vasăzică, în loc să ne concentrăm pe săracii țării, cheltuim banii pentru referendum, de parcă un referendum în plus va fi cauza persistării problemelor clasei săracilor, când, în realitate, probleme țării nu sunt cauzate decât de iresponsabilitatea politicienilor. Există țări în care oamenii sunt chemați la vot mai des decât în România, dar sunt mult mai dezvoltate pe plan economic.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Vedem că PSD, cel mai progresist partid din România din punct de vedere doctrinar, ce blochează implementarea referendumului pentru familie, duce în România în jos, după cum vedem din faptul că zonele României unde PSD-ul este la putere pe plan local (cu excepția Bucureștiului) sunt mai sărace, pe când PNL-ul (de dreapta și conservator) conduce cele mai prospere orașe și județe din țară.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Concluzii</b></div>
<div>
Așadar, să renunțăm la argumentele superficiale. Folosirea unei probleme pentru diminuarea alteia nu este decât pseudo-argumentație. Fiecare problemă are dreptul să i se acorde respectul cuvenit. Orice cauză nobilă are dreptul la luptă, oricare ar fi aceasta. Nu se reduce totul la evoluția materilă, cu toate că și aceasta este foarte importantă. Apropo, luptătorii pentru căsătoriile gay pot fi acuzați, de asemenea, că prin ceea ce fac încearcă să dezbine societate, la fel și antioccidentalii din Republica Moldova, precum Igor Dodon sau Renato Usatîi.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-23512399406469662612018-02-04T21:16:00.001+02:002018-02-04T21:18:26.310+02:00Creștinism și democrație. Baze scripturistice ale democrației<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm;">
<span style="font-size: 13.5pt;">ÎPS Hierotheos Vlachos, mitropolit grec de Nafpaktos, zicea în
2012: „trebuie să fie consolidate încă mai mult instituţiile democratice din
ţara noastră, pentru că, dintre toate sistemele politice, tot democraţia este
cel mai bun, în ciuda disfuncţionalităţilor care inevitabil se ivesc. Trebuie
să fim atenţi cu acest lucru şi să nu permitem subminarea principiilor şi instituţiilor
democratice. E posibil ca unii politicieni să fi făcut greşeli, şi cu siguranţă
au făcut!, dar nu trebuie ca în numele acestor greşeli să fie subminat sistemul
democratic sănătos – care presupune existenţa partidelor de guvernământ, dar şi
a opoziţiei – instituţiile unei societăţi libere şi, în cele din urmă, însăşi
democraţia. Văd că unii critică exagerat – conştient sau inconştient –
instituţiile democratice. Eu, personal, cred că politicieni „limitaţi” sunt mai
buni decât dictatorii „ultra-inteligenţi” care privează poporul de libertate.”<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">Pe de altă parte, Serafim Rose
(1934-1982), călugăr ortodox american, considera că cel mai bun sistem este
monarhia autoritară, pe motiv că în ea monarhul este ales de Dumnezeu, pe când
în democrație, conducătorii sunt aleși de oameni, idee afirmată în lucrarea
„Nihilismul. Rădăcina revoluție în epoca modernă”, o lucrare interesantă, de
altfel. Este creștinismul compatibil cu democrația?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">Sistemele politice din
Antichitate și Evul Mediu nu putea fi democrații, nu în sensul modern al
cuvântului, pe motiv că oamenii din acele vremuri nu erau pregătiți pentru un
asemenea sistem. Nici Fiul lui Dumnezeu nu a venit pe Pământ imediat după
căderea lui Adam, tot din motivul că omul nu a fost la fel de pregătit, ci au trebuit
trimiși întâi precurosori, cum au fost Moise care a dat evreilor legea iudaică,
urmând ca aceasta să-și găsească varianta desăvârșită în legea creștină o dată
cu venirea lui Hristos.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">O bază scripturistică a
democrației găsim în următoarele versete: „Ştiţi că cei ce se socotesc
cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le stăpânesc.
Dar între voi nu trebuie să fie aşa, ci care va vrea să fie mare între voi, să
fie slujitor al vostru. Şi care va vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor
slugă. Că şi Fiul Omului n-a venit
ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea sufletul răscumpărare
pentru mulţi.” (Marcu 10:42-45) Așadar, cel mai mare este dator să slujească
celor mai „mici”, căci numai slujind celorlalți te învrednicești să fii mare.
Desigur, pasajul se referă la „rangul” pe care îl vor avea oamenii în împărăția
cerurilor, mai exact în fața lui Dumnezeu și se face comparație între
„cârmuitorii neamurilor” și viața pe care trebuie să o aibă creștinii, acesta
fiind sensul direct al spuselor Domnului. Dar atunci mai toate neamurile erau
păgâne, iar creștinismul nu distruge neamurile și lumea, ci o transfigurează,
tot așa Panayotis Nellas ne sugerează că Biserica nu este decât transfigurarea
lumii prin Hristos, nu negarea acesteia.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">Așadar, versetul citat, pe
lângă sensul direct, larg, are următorul sens pe plan politic: „Este tipic
păgânesc liderul să domnească ca domn; creștinește este ca liderul să domnească
ca slujitor.” Prin urmare, activitatea unui conducător creștin trebuie să fie
slujirea celor conduși. Unul ca acesta nu domnește pentru sine, ci pentru
popor.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">Înțelegem de aici că un lider
autentic este slujitorul poporului. Ori, tocmai acesta este scopul democrației.
Cuvântul „democrație” înseamnă puterea poporului. Aici poporul îi alege pe cei
conduși pentru că aceștia sunt slujitorii poporului, prin urmare poporul este
cel care trebuie să-i aleagă. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">Dar cum rămâne cu ideea că
monarhia autoritară este cel mai bun sistem pe motiv că monarhul este ales de
Dumnezeu, pe când în democrație conducătorii sunt aleși de oameni? Dar Dumnezeu
lucrează și prin oameni. De exemplu, în voievodatele românești, cu ajutorul
boierilor se alegea care dintre urmașii domnitorului decedat se vor așeza pe
tron. În Didahia, scriere creștină din secolul I, scrie că fără Dumnezeu nu se
poate întâmpla nimic, așadar orice se întâmplă țin de pronia Lui, acesta
permițând să se producă un eveniment sau altul, pozitiv sau negativ, cu un
anumit scop. La fel, Dumnezeu poate inspira poporul să aleagă președintele sau
partidul x sau y.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">De altfel, în împărția
bizantină, de pildă, nu toți monarhii au fost buni, unii împărați, de exemplu,
au promovat erezia iconoclastă. Diferitele monarhii autoritare au dat din când
în când conducători nevrednici.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">Astăzi, multe state democratice
sunt exemple de prosperitate. E drept că există și state autoritare cu un nivel
înalt de bunăstare, cum sunt Singapore și Qatarul, acesta din urmă fiind un
stat fundamentalist islamic, periculos pentru creștini. Pe de altă parte, în
multe state democratice se legalizează tot felul de stângisme: căsătoriile
homosexualilor, adoptarea copiilor de către cuplurile gay, sinuciderea
asistată, avortul etc. În același timp, democrația stimulează creativitatea,
spiritul întreprinzător, libertatea, participarea cetățenilor în viața
comunității și dă poporului posibilitatea de a îndrepta greșelile
politicienilor, lucru mai puțin posibil într-un stat autoritar. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="font-size: 13.5pt;">Într-un sistem autoritar pot
apărea de asemenea conducători anticreștini, cum a fost împăratul Iulian
Apostatul. Așadar, nici să nu ne punem prea mult speranțele în sisteme
politice, dar nici să le subestimăm. Să ne bucurăm că trăim în democrație, iar
dacă vrem să schimbăm ceva, să ne implicăm în viața politică măcar la alegeri,
deși de dorit ar fi să n-o facem doar la alegeri.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-56478731701087240452017-02-01T23:20:00.000+02:002017-02-01T23:23:44.594+02:00Deșteaptă-te, române! - Paula Seling<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe width="320" height="266" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/BZb5UaJrknk/0.jpg" src="https://www.youtube.com/embed/BZb5UaJrknk?feature=player_embedded" frameborder="0" allowfullscreen></iframe></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-13650394813074542012016-09-16T20:07:00.000+03:002016-09-18T17:15:12.201+03:00Nicolae Iorga - discurs înregistrat<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/WtwaRQoQ6X8/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/WtwaRQoQ6X8?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<br />
<br />
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-79722592274706883212016-09-15T15:45:00.002+03:002016-09-15T16:43:14.565+03:00Trupul neamului românescRepublica Moldova este o ţară cu care trebuie să ne mândrim, dar să nu ne mândrim cu ca cu o unitate aparte, izolată, ci văzând-o ca parte a neamului românesc.<br />
<br />
Dacă Scriptura vorbeşte despre Biserică ca despre un trup ai cărui mădulare sunt oamenii, despre poporul român se poate vorbi de asemenea ca despre un trup (nu neapărat al unui om) al cărui mădulare sunt provinciile istorice, iar indivizii sunt mădulare ale mădularelor. Şi aşa cum pentru biserică fiecare mădular, adică individ, este deosebit de important, tot aşa pentur neam, fiecare mădular, adică provincie şi individ, este foarte important, pentru că aşa cum părţile corpului uman sau animal se ajută reciproc şi se completează una pe alta, tot aşa e şi cu regiunile istorice româneşti. Dar şi indivizii au la rândul lor o importanţă majoră, pentru că neamul românesc ar fi mai puţin bogat dacă ar lipsi măcar una dintre următoarele personalităţi: Mihai Eminescu, Ştefan cel Mare, Traian Vuia, Andrei Mureşanu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Antonescu, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Simona Halep.<br />
<br />
Dacă nişte indivizi luaţi în parte sunt atât de importanţi, cu atât mai mult provinciile, pentru că ele dau ţării indivizi. Aşadar, provincia istorică Moldova a dat floarea culturii, şi în general oameni care au jucat un rol crucial în viaţa neamului: Ştefan cel Mare, Dimitrie Cantermir, Eminescu, Creangă, Alecsandri, Iorga, George Enescu, Alexandru Ioan Cuza, Corneliu Zelea Codreanu. Moldova răsăriteană, adică Basarabia i-a dat pe Grigore Vieru, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Adrian Păunescu. Transilvania iniţiat şi a răspândit conştiinţa naţională românească. Ardelenii sunt primii apostoli ai românismului, iar la Marea Unire din 1918, românii transilvăneni erau cei mai cultivaţi dintre toţi daco-romanii. Şi aceştia au dat destule personalităţi, printre care Iancu de Hunedoara, Andrei Mureşanu, Lucian Blaga, Aurel Vlaicu, Avram Iancu. Nici Munteniei şi Olteniei nu-i lipsesc personalităţile. Muntenia i-a dat pe Mircea cel Bătrân, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Grigorescu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Ion Mincu, Toma T. Socolescu. Oltenia l-a pe Constantin Brâncuşi, personalitate de renume mondial, care a iniţiat sculptura secolului XX.<br />
<br />
Aşadar, România are nevoie de toate mădularele sale, pentru că toate sunt legate de un trunchi comun cu rădăcini milenare, daco-romane, prin limba română, care este de veacuri uniformă de tot cuprinsul pământului românesc.<br />
<br />
Basarabeanul are potenţial, dar trebuie să-l valorifice în numele neamului românesc. El poate renaşte suflul românismului, că nu degeaba se spune că basarabenii sunt mai românia ca românii. Într-adevăr, anume basarabenii de orientare proromânească sunt românii cei mai înflăcăraţi de românism, mai mult decât românii din România. Aşa cum până la unirea din 1918, transilvănenii erau vlahii cu cea mai arzătoare vigoare naţionalist-românească, ei fiind şi cei care au dat primele cele mai puternice impulsuri pentru trezirea conştiinţei naţionale în rândul întregului popor în secolul 18 şi începutul secolului 19, tot aşa, o asemenea vigoare naţionalistă (în sensul bun al cuvântului) o au şi basarabenii care au conştiinţă naţională. Dar aceştia deocamdată constituie o minoritate printre basarabeni (în jur de 30% din populaţie). Dar această minoritate este în creştere, pentru omul basarabean se modernizează şi se trezeşte. Dar anume această minoritate a dat cei mai seamă oameni de cultură ai Basarabiei, de la creatorului imnului Republicii Moldova, Alexei Mateevici, până la Grigore Vieru şi soţii Aldea Teodorovici.<br />
<br />
De menţionat că basarabeni de orientare antiromânească se găsesc mai mult în rândul oamenilor ignoranţi, mai puţin cultivaţi, de orientare prorusească, şi a partidelor şi politicienilor care au murdărit cel mai mult Republica Moldova în ultimii 26 de ani. E vorba de Partidul Comuniştilor, de Partidul Demcrat, condus de fostul membru PCRM, Marian Lupu, unde este membru şi detestatul oligard Vlad Plahotniuc, de Partidul Socialiştilor condus de Igor Dodon, şi el fost membru al Partidului Comuniştilor, vorbim de Ilan Şor, care acum e cercetat penal pentru implicarea în furtul miliardului de la bancă. Adică anume în rândul celor mai mari lichele dintre politicienii moldoveni îi întâlneşti pe moldovenişti. Cineva mi-ar putea spune că toţi aici sunt lichele, toţi fură în Republica Moldova. Este adevărat, de asta am şi scris: "celor mai mari lichele."<br />
<br />
Mai multe argumente în favoare unirii, de văzut aici:<br />
<ul class="posts" style="background-color: white; border-width: 0px; color: #222222; font-family: arial, tahoma, helvetica, freesans, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 14.4px; list-style: none none; margin: 0px; padding: 0px; text-indent: -15px;">
<li style="background: none; border-width: 0px; list-style: none outside none; margin: 0.25em 0px; padding: 0.25em 0px 0.25em 1.3em;"><a href="https://cristianbogatu.blogspot.md/2016/08/despre-unionism-in-republica-moldova.html" style="color: #888888; text-decoration: none;">Despre unionism în Republica Moldova</a></li>
</ul>
<ul class="posts" style="background-color: white; border-width: 0px; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 14.4px; list-style: none none; margin: 0px; padding: 0px; text-indent: -15px;">
<li style="background: none; border-width: 0px; list-style: none outside none; margin: 0.25em 0px; padding: 0.25em 0px 0.25em 1.3em;"><a href="https://cristianbogatu.blogspot.md/2016/08/falsurile-din-declaratiile.html" style="color: #ff9900;">Falsurile din declaraţiile ambasadorului SUA în Republica Moldova</a></li>
<li style="background: none; border-width: 0px; list-style: none outside none; margin: 0.25em 0px; padding: 0.25em 0px 0.25em 1.3em;"><br /></li>
</ul>
CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-38852553965662111862016-09-06T17:54:00.000+03:002016-09-06T17:55:30.185+03:00Radu Gyr - poezii <b><span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Îndemn la luptă</span><span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> </span></b><br />
<br style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;" />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Nu dor nici luptele pierdute,</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">nici ranile din piept nu dor,</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">cum dor acele brate slute</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">care să lupte nu mai vor.</span><br />
<br style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;" />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Cat inima în piept iti canta</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ?</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">când te ridici cu-n steag, mai sus ?</span><br />
<br style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;" />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Infrant nu esti atunci când sangeri,</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">nici ochii când în lacrimi ti-s.</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">Adevaratele infrangeri,</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;">sunt renuntarile la vis.</span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><br /></span>
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><b>Crezul</b></span><br />
<span style="background-color: white; font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"><b><br /></b></span>
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">Cred într-unul Dumnezeu,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">Tatăl ziditorul,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">dar mai cred şi-n neamul meu,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">înfrăţit cu dorul.</span><br />
<br style="background-color: white; color: #111111; font-family: Calibri, "Segoe UI", Arial, sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;" />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">Cred în sfinţi, dar şi-n voinici,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">cred în flori şi-n cremeni,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">căci tăcuţii mucenici</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">cu haiducii-s gemeni.</span><br />
<br style="background-color: white; color: #111111; font-family: Calibri, "Segoe UI", Arial, sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;" />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">Dar mai cred că într-o zi,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">aspru, din furtună,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">neamul meu se va trezi</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">cu securea-n mână.</span><br />
<br style="background-color: white; color: #111111; font-family: Calibri, "Segoe UI", Arial, sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;" />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">Şi-atunci ierte Cel din cer</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">liftele spurcate,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">căci prin sânge şi prin fier</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">ne-om croi dreptate.</span><br />
<br style="background-color: white; color: #111111; font-family: Calibri, "Segoe UI", Arial, sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;" />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">Cred într-unul Dumnezeu,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">Tatăl ziditorul,</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">ce-a-nfrăţit în neamul meu</span><br />
<span style="background-color: white; color: #111111; font-family: "calibri" , "segoe ui" , "arial" , sans-serif; font-size: 17.28px; text-align: justify;">sfântul crez cu dorul!</span>CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-36231404849088293912016-09-04T17:32:00.000+03:002016-09-06T22:27:43.864+03:00Mai occidentali decât occidentalii sau despre prostia unor româniUnora le pare că dacă îmbrăţişează anumite concepte înseamnă că sunt moderni şi occidentalizaţi, şi le pare că cei care nu îmbrăţişează conceptele respective nu pot face parte din categoria modernilor şi occidentalizaţilor. De exemplu, unii analişti români consideră că a susţine necesitatea definirii în Constituţie a căsătoriei ca uniune dintre bărbat şi femeie este pierdere de timp, sustragere de la adevăratele probleme ale ţări şi fundamentalism religios. Totuşi, multe ţări moderne încă nu acceptă căsătoriile gay, iar paradoxul este că în SUA, unul dintre cele mai performante state moderne, conservatorismul este mult mai consecvent şi mai puternic decât în Europa.<br />
<br />
În vremuri ale relativizării prosteşti, pentru unii nici patria, nici neamul nu mai contează. Chipurile, sunt concepte depăşite, incompatibile cu mentalitatea occidentală. Dacă e aşa, de ce în Vest, bascii, irlandezii catolici britanici şi o parte din scoţieni doresc indepedenţa etniilor lor de ţările în care locuiesc în prezent? De ce s-au unit cele două Germanii?<br />
<br />
Să nu uităm că strămoşii noştri au luptat pentru nişte idealuri. România este un stat creat prin dârzenia generaţiilor de oameni care s-au născut pe aceste meleaguri. La început a fost dârzenia românilor medievali care au creat Moldova şi Ţara Românească, care au apărat aceste ţări de tendinţele expansioniste ale monarhiilor vecine. Sigur că atunci nu exista conştiinţă naţională, dar toate acestea au contribuit la unirea care au avut loc mult mai târziu. Să nu-i uităm pe românii ardeleni care au trebui să îndure timp de veacuri asuprirea maghiarilor şi austriecilor. Tot ei au dat cel mai puternic impuls de trezire a conştiinţei naţionale româneşti. Strămoşii noştri au unit cele două ţări române în 1859, au obţinut independenţa României în 1878, au creat România Mare în 1918 după jertfe eroice în Primul Război Mondial. Poporul român a dat tot felul de oameni care l-au făcut ceea ce este azi: scriitori, preoţi, politicieni, militari, istorici, filosofi. Şi faptul că Republica Moldova există azi şi este aşa cum este, se datorează celor mai luminaţi fii ai săi. Rămâne doar să se ajungă la starea firească a lucrurilor, anume ca Republica Moldova să revină la România. În fond, din poporul român fac parte şi basarabenii. Alte provincii deocamdată nu pot fi recuperate, din păcate.<br />
<br />
Aşadar, să nu trădăm în mod nechibzuit idealurile strămoşilor noştri, pe motiv că ar fi vorba de lucruri depăşite de timp, ce nu ţin de mentalitatea occidentală. Prea am ajuns să credem că dacă vom copia tot ce este în Vest, treburile vor merge mai bine. Dar şi Occidentul este divers, cu diferite tipuri de mentalitate. Şi acolo există naţionalişti, atât moderaţi, cât şi populişti, există stângişti, dar şi conservatori. Aşadar, să nu ne dăm mai occidentali sau mai moderni decât trebuie. <a href="https://cristianbogatu.blogspot.md/2016/08/despre-importanta-creativitatii.html">Multa imitaţie fără creaţie autohtonă nu este în nici un caz o soluţie potrivită pentru a ne afrima în faţa celorlalte popoare, ci denotă lipsă de creativitate</a>.<br />
<br />
A se vedea:<br />
<ul class="posts" style="background-color: white; border-width: 0px; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 14.4px; list-style: none none; margin: 0px; padding: 0px; text-indent: -15px;">
<li style="background: none; border-width: 0px; list-style: none outside none; margin: 0.25em 0px; padding: 0.25em 0px 0.25em 1.3em;"><a href="https://cristianbogatu.blogspot.md/2016/08/despre-unionism-in-republica-moldova.html" style="color: #ff9900;">Despre unionism în Republica Moldova</a></li>
</ul>
CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-82852505107142287002016-08-30T02:31:00.000+03:002016-08-30T02:41:23.268+03:00Falsurile din declaraţiile ambasadorului SUA în Republica MoldovaRecentele declaraţii ale ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit, dovedesc prostie şi necunoaştere a unor realităţi.<br />
<br />
<em abp="845">„Moldova trebuie să rămână un stat suveran şi independent în cadrul unor graniţe sigure." </em><span abp="845"> Dar moldovenii nu au dreptul să se unească cu alt stat dacă vor dori, aşa cum s-a întâmplat cu cele două Germanii? Şi cum să fie graniţele sigure având în vedere existenţa problemei transnistriene? </span><br />
<span abp="845"><br /></span>
<span abp="845"><em abp="845">"Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova." </em><span abp="845">Ba din contra. "Republica
Moldova unită cu România intră în Uniunea Europeană, are securitatea asigurată
de NATO, </span></span>nivelul pensiilor şi salariilor va creşte brusc la nivelul
celor din România, va beneficia de libera circulaţie a persoanelor şi
mărfurilor în UE şi drept consecinţă moldovenii îşi vor valorifica mai bine
produsele, ar avea acces la fonduri europene şi, în plus, vor beneficia de subvenţiile la hectar de
care se bucură şi ceilalţi agricultori din UE. Justiţia din România se va extinde automat şi în Republica
Moldova, acţionând împotriva corupţiei cu succesul pe care îl demonstrează în
România", scrie politicianul Ştefan Vlaston. De o aderare mai rapidă a Republicii Moldova la NATO este nevoie având în vedere tendinţele actuale ale Rusiei de a-şi face de cap.<br />
<span abp="845"><span abp="845"><br /></span></span>
<span abp="845"><span abp="845"><em abp="845">"Ceea ce va face lucrurile mai bune aici în Moldova este cooperarea dintre clasa politică şi oamenii din Moldova pentru ca ei toţi să contribuie la realizarea unei ţări mai bune pentru moldoveni." </em><span abp="845">Vedem bine cum se descurcă Republica Moldova cu politicienii ei. Sigur, de la căderea comuniştilor în 2009, s-a mai făcut ceva, dar lucrurile tot merg aiurea, e foarte multă corupţie, mai multă decât în patria-mamă. Acolo, totuşi politicienii nu ajung să fure miliarde din bănci. În România, fără doar şi poate, s-a făcut mai mult în ultimii 25 de ani. Deja România are cea mai mare creştere economică din UE. </span></span></span><br />
<span abp="845"><span abp="845"><br /></span></span>
<span abp="845"><span abp="845"><em abp="845">"Moldova nu este România, Moldova îşi are propria sa istorie şi propriile sale provocări" </em><span abp="845">Provincia istorică românească Basarabia, a făcut parte în Evul Mediu din Voievodatul Moldovei, iar o bună parte din fostul voievodat s-a unit mai târziu cu România şi face parte şi astăzi din acest stat. Basarabia a avut o perioadă o istorie politică diferită de cea a românilor de peste Prut deoarece a fost răpită de ruşi în 1812. A făcut parte din statul român în perioada interbelică, iar marii intelectuali basarabeni, inclusiv creatorul imnului Republicii Moldova, Alexei Mateevici, s-au considerat români. Aşadar, Republica Moldova n-are o istorie proprie, ci una încadrată în cadrul istoriei neamului românesc, având legături de secole cu românii de peste Prut.</span></span></span><br />
<span abp="845"><span abp="845"><span abp="845"><br /></span></span></span>
<span abp="845"><span abp="845"><span abp="845"><em abp="845">"...printre care este faptul că Moldova este o ţară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite" </em><span abp="845">Care ţară multietnică? </span><em abp="845"> </em><span abp="845">Conform recensământului din 2004, </span><span abp="845">71,48% din cetăţeni se consideră etnici moldoveni (din ignoranţă) sau români. În afara de română, singura limbă auzită mai des prin ţară este rusa. Chiar dacă etnicii ucraineni sunt mai mulţi decât ruşii, şi aceştia vorbesc în limba moscalilor din cauza rusificării.</span></span></span></span><br />
<span abp="845"><span abp="845"><span abp="845"><br /></span></span></span>
<span abp="845"><span abp="845"><span abp="845">A se vedea şi: </span></span></span><br />
<h3 class="post-title entry-title" itemprop="name" style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 22px; font-stretch: normal; font-weight: normal; margin: 0.75em 0px 0px; position: relative;">
<a href="https://cristianbogatu.blogspot.md/2016/08/despre-unionism-in-republica-moldova.html" style="color: #ff9900; text-decoration: none;">Despre unionism în Republica Moldova</a></h3>
<span abp="845"><span abp="845"><span abp="845"><br /></span></span></span>
<span abp="845"><span abp="845"><span abp="845"><br /></span></span></span>CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-74921557206305516162016-08-17T19:21:00.000+03:002016-08-29T00:57:26.448+03:00Despre unionism în Republica MoldovaÎn toată istoria lor românii au fost dezbinaţi. Această situaţie este valabilă şi în prezent. În Republica Moldova populaţia este împărţită proeuropeni şi filoruşi, în unionişti şi neunionişti. De obicei, populaţia unionistă proromânească este şi prooccidentală.<br />
<br />
Fenomenul prorusesc din Republica Moldova se datorează faptului că de 26 de ani, canalele de televiziune ruseşti se transmit pe tot cuprinsul ţării.<br />
<br />
Totuşi, ţara se modernizează, iar lumea se luminează la cap, fapt demonstrat de recetele sondaje de opinie, potrivit cărora 28% din populaţie este prounionistă, iar 67% contra. Deşi antiunioştii sunt majoritari, există câteva semne bune, întrucât pe la sfârşitul anilor 2000, doar 3% din populaţie se declara în favoarea unirii. În plus, potrivit aceluiaşi sondaj, în jur de 50% din moldoveni ar fi de acord cu unirea dacă aceasta le-ar aduce anumite beneficii precum educaţia mai bună în şcoli şi universităţi, servicii medicale de calitate, justiţie imparţială şi corectă, luptă reală împotriva corupţiei, subvenţii în agricultură, salarii, pensii şi burse mai mari. 41% ar susţine unirea în scopul evitării controlului Rusiei în Republica Moldova. Faptul că procentul celor care ar fi de acord cu unirea pentru îndeplinirea acestui din urmă scop este mai mic decât a celor care ar susţine-o pentru îndeplinirea celorlalte scopuri menţionate, s-ar explica probabil prin încrederea în Rusia pe care o are o bună parte din populaţie.<br />
<br />
Din acest sondaj putem concluziona că o bună parte din populaţia care ca atare nu e de acord cu unirea, nu pune mare preţ pe ceea ce am putea numi naţionalism etnic moldovenesc, fiind gata să renunţe la acesta pentru bunăstarea materială.<br />
<br />
Unii basarabeni susţin că întrebări de tipul "ce limbă vorbim?", "cărui neam apariţinem?", sunt prosteşti, că ar fi probleme false, ce ar împiedica dezvoltarea ţării. Foarte greşit. În orice caz, faptul că unii politicieni fac câteodată referiri la asemenea teme nu împiedică deloc progresul. Psihologii spun că cunoaşterea de sine este importantă, iar a-ţi şti identitatea etnolingvistică face parte din această cunoaştere. De altfel, totul începe de la interior. Pentru a face ordine pe plan exterior, trebuie să fii ordonat pe plan interior. Iar unul dintre aspectele vieţii interioare este cunoaşterea de sine, şi, implicit, cunoaşterea identităţii naţionale.<br />
<br />
De alfel, basarabenii au fost în toată istoria legaţi de români. A făcut parte din voievodatul Moldovei în Evul Mediul, iar partea vestică şi centrală a acestui principat din 1859 face parte din România, iar scriitorii din Moldova de peste Prut, ale căror statui sunt în Aleea Clasicilor din Chişinău s-au considerat români. Dar nu doar cei din Moldova de peste Prut, ci şi autorii de opere literare din Basarabia s-au considerat români. Vorbim aici de Alexei Mateevici, creatorul imnului naţional al Republicii Moldova, "Limba noastră", Adrian Păunescu, Grigore Vieru, considerat un al doilea Eminescu, mucenicul Valeriu Gafencu, Alecu Russo şi alţii.<br />
<br />
Aşadar cei mai mari oameni de cultură ai basarabenilor se identificau ca români, dar o mulţime de moldoveni continuă să se prostească. Unii nu vor unirea pe motiv că ei sau părinţii lor ar fi fost bătuţi de jandarmii români în perioada interbelică. Staţi puţin, jandarmii români se comportau aşa cu ţăranii care în loc să muncească, stăteau la crâşmă.<br />
<br />
Alţi basarabeni zic că românilor nu le place de moldoveni. Într-adevăr, bucureştenii, fiind cetăţeni ai unei capitale, sunt mai orgolioşi, dar ei se uită cu superioritate şi la moldovenii din partea dreaptă a Prutului, din România. Dar noi, basarabenii, trebuie să ne uităm la propriile noastre defecte. Fratele meu îmi povestea că în timpul primei promoţii de basarabeni care s-au dus să facă studii în România, toţi basarabenii au fost stabiliţi într-un singur cămin. În timpul anului, au făcut tot felul de porcării. Se îmbătau şi mergeau cu motocicleta prin cămin. Românii s-au speriat şi, după un an, toţi basarabenii au fost împrăştiaţi în celelalte cămine. Cum atunci să pretindem să fim văzuţi cu ochi buni? Prea nu ne vedem propriile defecte.<br />
<br />
Unirea cu România nu este nimic altceva decât restabilirea unei legături fireşti cu un neam de care am fost întodeauna legaţi în istorie.CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-34614111618702388952016-08-17T18:24:00.001+03:002016-08-29T00:58:35.050+03:00Falsa discriminare a femeii în creştinismÎn Scriptură este scris: "<span style="font-family: "arial";">Femeile să se supună bărbaţilor lor</span>" (Efeseni 5, 22), iar următoarul verset spune că "bărbatul este cap femeii". Unii se bucură, alţii se indignează la auzirea unor astfel de idei. Însă şi unii şi alţii uită, de multe ori, alte lucuri esenţiale, şi anume, că Dumnezeu a dat porunci nu doar pentru femeie, în ceea ce priveşte relaţia ei cu bărbatul. Aşadar, despre bărbat este scris: "<span style="font-family: "arial";">Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea</span>" (Efeseni 5, 25). Prin urmare, nu doar femeia are datorii faţă de bărbat, ci şi bărbatul faţă de femeie.<br />
<br />
Dacă apostolul Pavel susţine că bărbatul trebuie să-şi iubească femeia aşa cum Hristos a iubit Biserica, aceasta înseamnă că la nevoie, bărbatul trebuie să moară pentru soţia sa, idee susţinută de Sfântul Ioan Gură de Aur. Iar dacă bărbatul trebuie să-şi iubească femeia, înseamnă că trebuie să o şi asculte şi mai mult decât atât, să i se dăruiască fără ca aceasta să îl roage ceva. "<span style="font-family: "arial";">Astfel şi voi, fiecare aşa să-şi iubească femeia </span><span style="font-family: "arial";">ca pe sine însuşi; iar femeia </span><span style="font-family: "arial";">să se teamă de bărbat.</span>" (Efeseni 5, 33) Acelaşi Pavel scrie în altă parte: "<span style="font-family: "arial";">Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia</span><span style="font-family: "arial";">.</span>" (I Corinteni 7, 4) Deci, nu doar bărbatul este stăpânul trupului femeii, ci şi femeia este stăpână peste trupul bărbatului. "<span style="font-family: "arial";">Aşadar, bărbaţii sunt <b>datori </b>să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia </span><span style="font-family: "arial";">pe sine se iubeşte.</span>" (Efeseni 5, 28)<br />
<br />
Cât despre mişcarea feministă, aceasta a apărut tocmai pentru că bărbatul a considerat că în căsătorie doar soţia este datoare soţului, uitând că acestuia din urmă i s-a poruncit să-şi iubească nevasta şi să aibă spirit de jertfă ea. Prin urmare, apariţia mişcării feministe se datorează eşecului neamului bărbătesc în a-şi îndeplini misiunea pe care o are faţă de femeie.<br />
<br />
Cât despre ideea că bărbatul trebuie să se ocupe cu treburile publice, iar femeia să stea acasă, să gătească şi să îngrijească copiii, Biserica nu o consideră dogmă, deşi a fost susţinută de Sfântul Ioan Gură de Aur. Totuşi, păcat că femeia zilelor noastre consideră o astfel de viziune misoginism. Ea nu-şi dă seama de importanţa unei asemenea misiuni. Aşa cum femeia este cea care trebuie să nască copilul, nu bărbatul - ar fi caraghios să se ajungă ca bărbatul să nască - tot aşa, fără a băga mâna în foc că trebuie să fie întotdeauna aşa, firea femeii este mai potrivită pentru a se ocupa de treburile casnice. Să ne gândim: conform mentalităţii tradiţionale bărbatul trebuie să se ocupe de trebuile publice. Aşadar, va avea de multe ori viaţă centrată pe <b>materie</b>, căutând să câştige bani prin carieră, afaceri. Femeia însă va trebui să formeze noi universuri, adică să educe copiii. <b>Aşadar, misiunea ei este centrată pe spirit, şi prin aceasta este superioară celei bărbăteşti</b>.<br />
<br />
Aceasta nu înseamnă că în orice situaţie e obligatoriu să fie aşa. Au fost femei care au jucat un rol foarte semnificativ în istoria creştinismului. De exemplu, în timpul crizei iconoclaste, mişcarea care se împotrivea icoanelor a fost învinsă datorită contribuţiei a două împărătese bizantine, pe când împăraţii de sex masculin care au domnit în acea perioadă în imperiu, au fost buni în războaie, dar iconoclaşti.<br />
<br />
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-76888896247344931722016-08-17T16:19:00.001+03:002018-03-06T22:54:24.573+02:00De ce trebuie să ne orientăm spre Occident şi despre utilitatea democraţieiRealitatea şi istoria demonstrează că Occidentul este singura opţiune politică pentru noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, iar democraţia - cel mai bun sistem de guvernare. Cu toate acestea, există şi astăzi oameni dezvoltaţi intelectual care consideră că orietarea provestică este greştiă. Care este direcţia corectă? Să argumentăm bazându-ne pe fapte.<br />
<br />
Să vorbim întâi despre democraţie. Vedem că în ceea ce priveşte bunăstarea materială, cel mai bine stau ţările occidentale şi democratice. Mai mult, în democraţiile autentice, nu în cele instabile cu înclinaţii spre autoritarism de tipul Turciei, sau în democraţiile false, care sunt de fapt dictaturi, precum Rusia, omul nu riscă să fie omorât pentru faptul că protestează împotriva statului, pe când un sistem autoritar este prin însăşi firea lui nevoit la un moment dat să fie constrângător. Vedem că în Rusia o mulţime de jurnalişti care au luptat contra regimului Putin au avut morţi suspecte. Pe urmă, democraţiile nu se luptă niciodată între ele. Nu au existat războaie între democraţii şi democraţii. Astăzi Rusia, stat autoritar, este singura ţară din Europa care a provocat războaie. Aşadar, acolo unde este democraţie sunt mai multe şanse să fie pace. În Occident, a fost o pace care a durat 70 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial până acum. Deja pacea este tulburată, dar nu de occidentali, ci de forţe venite din exterior, de islamiştii radicali. În regimurile autoritate, presa este foarte minciunoasă, slujind propagandei autorităţilor, pe când în democraţii, chiar dacă presa este oarecum tendenţioasă, nu se ajunge la manipulări colosale şi întotdeauna găseşti surse alternative.<br />
<br />
Sigur că şi un stat autoritar poate aduce bunăstare, dar există riscul altor excese. Teoretic, pot exista şi lideri autoritari cu dragoste de popor. Dar nimeni nu garantează că după un lider autoritar bun, nu va veni unul crud. Istoria şi realitatea demonstrează că acolo unde este autoritarism este multă instabilitate. Chiar şi atunci când lucrurile progreasează pe plan material, sunt alte excese, precum recurgerea la omor, ceea ce nu se întâmplă în democraţii.<br />
<br />
Am vorbit despre necesitatea democraţiei. Să vorbim acum de orientarea politică prooccidentală. Unii ar spune că nu trebuie să ne aliem cu nimeni. Dar nu este realist. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră, fapt demonstrat şi de situaţia din Ucraina, pentru că oricând Rusia îşi poate permite să-şi ducă nebunia războinică mai departe. Pe urmă, NATO asigură doar apărarea ţărilor membre în cazul în care sunt atacate, dar nu le obligă să-şi trimită trupele în ţări străine.<br />
<br />
Avem nevoie de piaţa economică europeană. Chiar şi ţări dezvoltate care de iure nu fac parte din UE, ca Norvegia, de facto fac parte din piaţa economică occidentală.<br />
<br />
Pe urmă, Uniunea Europeană nu ne obligă să facem mare lucru şi nici nu poate. De asemenea,<br />
<span style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 13.2px;">nimic nu se poate schimba în </span><span style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 13.2px;">structura UE până nu sunt de acord toate ţările</span><span style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 13.2px; font-style: italic;"> </span>membre cu respectiva schimbare. Aşadar, temerile unora cu privire la crearea unui stat paneuropean sunt, în momentul de faţă, lipsite de sens. UE recomandă, dar nu poate obliga politicienii să facă ceva. Într-adevăr, pune anumite condiţii pentru aderare, dar, ca atare, organele ei de conducere nu au putere asupra ţărilor membre. Unii asociază occidentalizarea cu legalizarea căsătoriilor gay, a avortului, a eutanasiei şi a altor chestii neconservatoare. Într-adevăr acestea se fac în Occident, sau mai exact în anumite ţări din Occident, nu în toate. Aşadar, UE nu obligă nici o ţară să facă asemenea lucruri.<br />
<br />
Unora nu le plac treburile ce ţin de exploatarea gazelor de şist. Până acum însă nu s-a întâmplat vreo nenorocire de urma exploatării acestor gaze. Asemenea lucruri se fac şi în Vest. Apoi, pentru cei care împotrivesc Occidentului bazându-se pe un conservatorism creştin politizat, în Europa şi SUA, exploatarea acestor gaze este susţinută partidele de dreapta, adică liberale, conservatoare şi creştin-democrate, iar cei care se împotrivesc acestor exploatări sunt stângiştii, adică social-democraţii şi ecologiştii. Cu alte cuvinte, anume partidele mai tradiţionaliste susţin exploatările gazelor de şist, pe când cei care susţin legalizarea căsătoriilor gay şi alte lucruri incompatibile cu mentalitatea tradiţională, se împotrivesc şi acestor exploatări.<br />
<br />
Chiar şi în Occident, există curente care, bazându-se pe un conservatorism creştin politizat, susţin apropierea de Rusia, văzând-o ca apărătoare a valorilor tradiţionale. Dar Rusia are o mască conservatoare doar de când în SUA a venit la putere stângistul Obama, întrucât a găsit un pretext pentru a denigra Occidentul. Înainte nu era aşa. Când Bush era la preşedinte, Rusia a legalizat avortul. Fiind basarabean, cunosc cât murdară și ipocrită poate fi politica rusească și cât de greșit ar fi să considerăm că Rusia este o alternativă valabilă la Uniunea Europeană.<br />
<br />
Aşadar, să nu ne înşelăm. Sigur că civilizaţia occidentală nu e perfectă, ba are destule metehne care merită criticate, dar este cea mai bună alternativă. Iar despre democraţie Churchill zicea că democraţia este un sistem politic prost, dar cel mai bun din câte omenirea le-a inventat până acum.CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5963577124406594558.post-665428070276823972016-08-17T15:34:00.001+03:002016-08-17T15:34:12.762+03:00Despre importanţa creativităţiiCreativitatea este o calitate necesară pentru dezvoltarea şi împlinirea omului. Cu ajutorul acesteia răzbaţi în viaţă. Un om creativ găseşte soluţii pentru rezolvarea diferitor situaţii cu care se confruntă.<br />
<br />
Însăşi istoria popoarelor demonstrează importanţa creativităţii. Vedem că popoarele mai dezvoltate s-au dezvoltat în istorie destul de mult pe baza specificului propriu, al potenţialului autohton, pe când popoarele care au creat mai mult prin imitaţie, precum românii sau ruşii s-au şi dezvoltat mai slab. Aşadar, popoarele aflate în stare de bunăstare au creat curente literare, stiluri arhitectonice, doctrine filosofice, iar astăzi au sisteme de învăţământ avansate şi o stare materială acceptabilă.<br />
<br />
În schimb, românii, spre exemplu, în loc să-şi valorifice potenţialul autohton, s-au bazat mai mult pe imitaţie. Nu s-au bazat în totalitate pe ceea ce este străin, dar în bună măsură. Aşadar, am preluat din Occident curente literare ca romantismul, simbolismul, realismul, Am preluat curente arhitectonice din Occident. Acestea preluări nu sunt rele în sine, ba sunt chiar bune, dar problema că e prea puţin s-a dat importanţă spiritului autohton. Aşadar, singura civilizaţie specific românească este cea rurală, care este astăzi în declin şi pe cale de dispariţie. Au existat curente specifice româneşti, precum sămănătorismul şi poporanismul în literatură, sau gândirismul în filosofie. Dar a fost puţin.<br />
<br />
Ruşii sunt şi mai buni la imitaţie decât noi. În epoca modernă s-au bazat excesiv de mult pe imitarea Occidentului, în loc să se bazeze pe ceea ce este specific rusesc, ceea ce este paradoxal având în vedere dispreţul pe care mereu ruşii l-au nutrit faţă de Vest. Comunismul, la rândul său, a fost o imitaţie a străinătăţii. Astăzi, Rusia trăieşte sub un regim autoritar, iar dacă oraşe ruşii sunt mai bogaţi, la ţară în anumite locuri se trăieşte mai rău decât în Republica Moldova.<br />
<br />
Să nu fiu înţeles greşit. Desigur că împrumutirile sunt bune, şi uneori foarte necesare. E foarte bine că am preluat sistemul democratic din Occident, întrucât acesta s-a dovedit a fi cel mai eficient pentru oameni. Problema nu e în împrumuturi ca atare, ci în faptul că prea mult ne bazăm pe împrumuturi. Prea mult ne uităm la preluarea modelelor externe, în loc să ne dezvoltăm noi înşine într-un mod original.<br />
<br />
Aceasta e problema şi în plan religios. Ortodoxia noastră scumpă şi dragă are nişte învăţături foarte frumoase care mângâie sufletul şi îi dau speranţă pentru ziua de mâine, chiar dacă se află în suferinţă, şi îi dă impuls să meargă mai departe. Totuşi, paradoxul este că deşi scrierile Părinţilor răsăriteni susţin că se cuvine ca un creştin nu doar să se roage, ci şi să şi făptuiască, că a fi bogat nu este un păcat, ci felul în care te foloseşti de bogăţie poate fi bun sau rău, că spiritul comunitar este important, paradoxal, popoarele ortodoxe, în comparaţie cu cele occidentale, au un spirit de acţiune şi iniţiativă mai scăzut şi au un spirit mai slab de reacţie când e vorba de probleme importante, sunt mai sărace, iar oamenii par mai dezbinaţi. Aşadar, problema nu e în doctrina ortodoxă în sine, ci în lipsa creativităţii în ortodoxia zilelor noastre. Nu a fost întotdeauna aşa, întrucât ortodoxia a dat marea civilizaţie a Bizanţului, iar în timpul prosperării acestuia, Estul Europei fiind mai dezvoltat decât Vestul. Dar apoi au început necazuri, s-au pierdut multe teritorii în favoarea musulmanilor, marile centre ale creştinătăţii răsăritene au fost cucerite, fapte care au dus la slăbirea potenţialului creativ. În schimb, catolicismul şi protestantismul şi-au folosit talentul creator. Aceasta se vede din diversitatea stilurilor arhitectonice apărute în creştinismul apusean, din diversitatea ordinelor călugăreşti în catolicism. Protestantismul a pus accentul pe importanţa succesului în viaţă, bazându-se pe ideea că dacă ai succes înseamnă că eşti un om cinstit. Aşadar, problema ortodoxiei nu este doctrina acesteia, ci faptul că nu-şi valorifică potenţialul creator.<br />
<br />
În concluzie, dacă istoria ne demonstrează că neamurile au trebuit să fie creative pentru a ajunge la bunăstare, la fel şi în viaţa individului. Dar să nu uităm un lucru: nici creativitatea, nici dezvoltarea pesonală, nu sunt scopuri în sine.<br />
<br />
<br />CrisRohttp://www.blogger.com/profile/02827323943450780917noreply@blogger.com0